Incertitudinea economică devine principalul risc pentru companii. Atacurile cibernetice și dezinformarea urcă rapid în topul amenințărilor

Companiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de riscuri care pot afecta activitatea și rezultatele financiare. Un nou sondaj realizat în rândul experților în managementul crizelor arată că incertitudinea economică, tensiunile geopolitice, atacurile cibernetice și dezinformarea sunt amenințările care au câștigat cel mai mult teren în ultimele 12 luni.

În același timp, multe organizații sunt considerate insuficient pregătite pentru a gestiona situații de criză complexe, care pot apărea simultan și pot avea efecte în lanț.

Creșterea costurilor și instabilitatea economică sunt principalele preocupări ale companiilor

Potrivit studiului „Pulse Check 2026”, realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), 76% dintre experții consultați consideră că incertitudinea economică reprezintă riscul care a crescut cel mai mult în importanță pentru mediul de afaceri european.

Pe locurile următoare se află instabilitatea geopolitică, indicată de 59% dintre respondenți, atacurile cibernetice, menționate de 47%, și fenomenul dezinformării, semnalat de 41% dintre participanții la cercetare.

Autorii raportului atrag atenția că presiunile economice acumulate în ultimii ani afectează direct activitatea companiilor. Potrivit acestora, inflația cumulată de peste 58% înregistrată din 2020 până în prezent a redus puterea de cumpărare, a majorat costurile de producție și a influențat deciziile de investiții.

În același timp, conflictele internaționale continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare, costurile logistice și predictibilitatea piețelor. Specialiștii subliniază că, în multe cazuri, companiile aleg să amâne decizii importante din cauza incertitudinilor economice și fiscale, ceea ce poate genera vulnerabilități suplimentare.

Multe organizații sunt considerate insuficient pregătite pentru situații de criză complexe

Rezultatele sondajului arată că aproximativ 40% dintre companiile consiliate de experții CCNE sunt slab pregătite pentru gestionarea unor situații de criză.

Alte 25% sunt considerate doar moderat pregătite, în timp ce numai 10% sunt evaluate ca fiind foarte bine pregătite pentru a răspunde unor evenimente majore care le-ar putea afecta activitatea.

Mai mult, jumătate dintre specialiștii consultați apreciază că organizațiile nu au făcut progrese importante în ultimul an pentru a-și îmbunătăți capacitatea de reacție.

Potrivit raportului, presiunea economică a devenit un factor direct de criză pentru numeroase companii. Reducerea investițiilor, restructurările, ajustarea prețurilor sau întârzierile în proiecte pot produce efecte care se propagă către angajați, furnizori, parteneri și comunitățile locale.

Exercițiile practice și testele de stres sunt încă prea puțin utilizate de mediul de afaceri

Studiul evidențiază că multe companii folosesc planuri standard de gestionare a crizelor, analize de scenarii și programe de instruire, însă instrumentele care testează în mod real capacitatea de reacție sunt utilizate mult mai rar.

Experții consideră că simulările, exercițiile practice, testele de stres, programele de dezvoltare a rezilienței echipelor și instrumentele avansate de monitorizare ar trebui să devină componente esențiale ale strategiilor de management al riscului.

Aceștia avertizează că o problemă operațională aparent limitată se poate transforma rapid într-o situație cu impact major asupra reputației și activității unei organizații.

Relația cu autoritățile, angajații și partenerii poate influența evoluția unei crize

O altă concluzie a cercetării este că succesul gestionării unei crize nu depinde exclusiv de măsurile interne luate de companie.

Autoritățile, angajații, comunitățile locale, mass-media, acționarii, furnizorii și partenerii de afaceri pot influența decisiv modul în care o organizație traversează un moment dificil.

În acest context, specialiștii consideră că pregătirea pentru criză trebuie privită ca o capacitate de coordonare între management, operațiuni, comunicare și toate părțile implicate.

Sondajul anual „Pulse Check 2026” a fost realizat în perioada martie-aprilie 2026 și include opiniile a peste 70 de experți în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv România. Crisis Communications Network Europe reunește specialiști din 20 de state și este dedicată schimbului de bune practici în domeniul comunicării de risc și al gestionării crizelor transfrontaliere.