Plata salariilor, decisă în instanță. ÎCCJ contestă legal decizia Guvernului de amânare a plății salariale a magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat un demers oficial împotriva Guvernului. Instituția contestă amânarea plății unor drepturi salariale restante și cere alocarea completă a sumelor.

ICCJ a depus plângere prealabilă și solicită Guvernului plata integrală a drepturilor salariale restante

ICCJ a depus vineri o plângere prealabilă adresată Guvernului și Ministerul Finanțelor, aceasta fiind prima etapă procedurală înainte de deschiderea unei acțiuni în instanță.

Documentul, semnat de șefa instituției, Lia Savonea, solicită punerea la dispoziția Înaltei Curți a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. De asemenea, sunt cerute emiterea actelor administrative și realizarea demersurilor bugetare pentru alocarea integrală a sumelor, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.

Instanța solicită și un răspuns motivat, în termenul legal, din partea autorităților vizate. Textul plângerii a fost făcut public de judecătorul Alin Ene, membru al CSM.

„Solicităm ca, prin prezenta plângere prealabilă, să procedați la:

punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante;
emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/ alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
comunicarea unui răspuns expres, motivată în fapt și de drept, în termenul legal”, se menționează în plângerea semnată de Lia Savonea.

Bugetul prevedea fonduri suplimentare, dar Guvernul a decis amânarea unor plăți și redirecționarea banilor

Potrivit datelor incluse în document, proiectul de buget transmis în Parlament de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent.

Aceste fonduri erau destinate plății unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Cu toate acestea, reprezentanții Guvernului au decis amânarea unei părți din aceste plăți, iar sumele respective au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

Instanța supremă consideră refuzul Guvernului nejustificat și invocă încălcarea cadrului legal privind plata restanțelor

Înalta Curte de Casație și Justiție susține că refuzul de a aloca sumele necesare este nejustificat și că Executivul a încălcat propriile reglementări privind plata eșalonată a acestor drepturi.

Instituția a arătat că există un cadru normativ stabilit încă din 2018, care prevedea plata treptată a acestor restanțe, iar decizia actuală nu respectă aceste prevederi.

De asemenea, Curtea Supremă a transmis că, în cazul în care plângerea nu va fi soluționată favorabil, va sesiza instanța de contencios administrativ, în baza Legii nr. 554/2004.

Înalta Curte avertizează că va solicita despăgubiri și sancțiuni în cazul neexecutării obligațiilor

În documentul transmis, instanța supremă arată că menținerea refuzului ar putea atrage nu doar răspunderea autorităților, ci și pe cea a persoanelor implicate în această decizie.

Instituția a precizat că va solicita în instanță despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin întârziere, acestea urmând să fie suportate în solidar de autoritățile publice și de persoanele responsabile.

Totodată, în situația în care o eventuală hotărâre judecătorească nu ar fi executată, Curtea Supremă a indicat că va cere aplicarea mecanismelor prevăzute de lege, inclusiv penalități și sancțiuni financiare pentru fiecare zi de întârziere.

Restanțele salariale provin din majorări aplicate retroactiv în urma unor decizii judecătorești

Restanțele invocate au apărut în urma unor decizii adoptate în 2023, când instanța supremă, condusă la acel moment de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%.

Această majorare a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018, în baza unor hotărâri judecătorești, ceea ce a generat obligația de plată a unor sume restante către magistrați.