Impozitul care dispare din România. PSD solicită eliminarea
PSD a precizat într-un comunicat oficial că, având în vedere că legea care include această prevedere a fost declarată constituțională, Guvernul are posibilitatea să intervină printr-o ordonanță de urgență pentru a reveni la reglementarea anterioară, conform căreia solariile și alte anexe gospodărești erau scutite de impozit.
”Având în vedere că legea care conţine această prevedere a trecut examenul de constituţionalitate, Guvernul poate interveni printr-o ordonanţă de urgenţă prin care să se revină la reglementarea anterioară, potrivit căreia solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti erau scutite de impozit”, spune PSD într-un comunicat oficial.
PSD susține că astfel de impozite, având un impact extrem de redus asupra veniturilor statului, nu fac decât să creeze nemulțumiri în rândul românilor, fără a aborda adevărata problemă a dezechilibrului bugetar.
”În acest context, PSD solicită miniştrilor celorlalte partide să transpună în mod fidel deciziile politice care vizează domeniile lor de activitate, fără a mai introduce alte elemente care nu au fost agreate în cadrul Coaliţiei de guvernare”, subliniază PSD în comunicat.
Taxe mai mari pentru proprietarii de locuințe și autoturisme de la 1 ianuarie
Curtea Constituțională a României a decis în unanimitate că legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, precum și modificarea și completarea unor acte normative, este constituțională. Obiecția depusă de 28 de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor a fost respinsă ca neîntemeiată, iar Curtea a constatat că procedura reexaminării legii de către Parlament a respectat cadrul legal și decizia anterioară a Curții (Decizia nr. 481/2025).
Legea a fost adoptată inițial prin procedura angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, la 7 septembrie 2025, iar ulterior a fost reexaminată în ședință comună a celor două Camere, la 18 noiembrie 2025, pentru a elimina dispozițiile considerate neconstituționale legate de folosirea tehnicii poligraf pentru detectarea comportamentului simulat al unor funcționari publici. În urma reexaminării, Curtea a confirmat că legea nu aduce încălcări ale articolului 1 alin. (4) și (5), art. 114 și art. 147 din Constituție.
Curtea a subliniat că Parlamentul nu este obligat să adopte legea reexaminată prin aceeași procedură folosită inițial, ci doar să corecteze aspectele de neconstituționalitate. Totodată, critica referitoare la nesolicitarea opiniilor Consiliului Fiscal a fost considerată irelevantă, întrucât modificările vizau doar dispozițiile legate de poligraf și nu au implicat aspecte fiscale.
„(…) Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, la data de 7 septembrie 2025.
Cu privire la legea astfel adoptată au fost formulate două obiecții de neconstituționalitate. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.481/2025, a constatat că dispoziţiile legii referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecţia comportamentului simulat al unor funcționari din sfera publică încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, nefiind reglementate condiţiile/circumstanţele de dispunere a testării poligraf, precum şi relevanţa în procedura disciplinară a rezultatului testării, a refuzului funcţionarului de a se supune testării ori a retragerii consimţământului anterior finalizării testării.
În urma reexaminării dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale pentru punerea lor de acord cu decizia antereferită a Curții Constituționale, Parlamentul, în ședință comună, la data de 18 noiembrie 2025, a adoptat legea analizată în condițiile art.147 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.65 alin.(2) și ale art.76 alin.(1) din Constituție, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării legii.
Curtea a reținut că legea reexaminată nu este o lege nouă față de cea inițial adoptată, ci este vorba despre aceeași lege care a fost pusă de acord cu decizia Curții Constituționale Decizia nr.481/2025. Parlamentul nu este ținut să adopte legea reexaminată prin mijlocirea aceluiași procedeu de legiferare utilizat inițial, ci să redeschidă procedura de legiferare în vederea remedierii aspectelor de neconstituționalitate. Totodată, nici din cuprinsul art.114 din Constituție nu rezultă că, în corelare cu art.77 alin.(2) și art.147 alin.(2) din Constituție, Guvernul ar trebui să își angajeze încă odată răspunderea sa (asupra legii reexaminate) în fața Parlamentului cu întregul mecanism aferent acestei proceduri. De altfel, în aplicarea normelor constituționale, art.13 pct.11 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede adoptarea legii reexaminate în ședință comună. Prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție este neîntemeiată.
Curtea a mai stabilit că invocarea art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nesolicitării opiniei Consiliului fiscal, este irelevantă în cauză, având în vedere că această critică nu vizează procedura reexaminării sau textele legale supuse acestei proceduri, ci reprezintă o critică cu caracter general privitoare la legea în ansamblul său ce nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate a legii reexaminate.
Decizia este definitivă și general obligatorie”, se arată într-un comunicat al CCR.
