Ilie Năstase a făcut o predicție neașteptată despre România. Ce spune despre legalizarea drogurilor

Ilie Năstase consideră că România ar putea ajunge, în următorii ani, să permită legal consumul de droguri. Fostul lider mondial din tenis și-a exprimat această ipoteză în timp ce vorbea despre schimbările pe care le anticipează în politica românească și despre generația care va veni după actualii politicieni.

Ce crede Ilie Năstase că se va întâmpla în România în următorii ani

Ilie Năstase, care a avut și o experiență politică, după ce a fost parlamentar, consideră că viitorii politicieni ar putea adopta o astfel de schimbare legislativă. Fostul tenismen a afirmat că este convins de posibilitatea ca România să ajungă să legalizeze drogurile.

„Fac pariu că ăștia o să legalizeze drogurile. Vă spun eu acum, astăzi! Nu știu ce zi e, dar vă spun că așa o să se întâmple”, a declarat Ilie Năstase pentru prosport.ro.

Afirmația sa a fost pusă în legătură cu experiența pe care a avut-o în Parlament. Năstase a susținut că, în perioada în care a fost parlamentar, a asistat la adoptarea unor legi pe care le considera controversate, în timp ce alte proiecte nu ar fi primit aceeași atenție.

Criticile lui Ilie Năstase la adresa politicienilor

„Și eu am stat în Parlament trei ani și am văzut cum legile cu scăpări se votează cu două mâini pe sus, iar, la legile bune, se uită toți în tavan”, a spus Năstase.

Fostul număr 1 mondial a continuat prin a vorbi despre schimbarea generațiilor politice. El a susținut că politicienii actuali vor fi înlocuiți treptat de copiii lor și a asociat această schimbare cu o posibilă modificare a politicilor referitoare la droguri.

„În locul lor, știți cine vine? Vin copiii lor! Și ei o să facă mai rău”, a afirmat fostul tenismen.

Năstase a susținut, de asemenea, că în actualul Parlament s-ar afla „60” de copii ai unor politicieni. El nu a prezentat însă date care să susțină această cifră. Declarațiile sale despre o eventuală legalizare a drogurilor reprezintă o predicție, în condițiile în care legislația românească actuală rămâne restrictivă în privința drogurilor.

Ce prevede legislația românească

România nu a legalizat consumul recreațional de droguri. Legea nr. 143/2000 interzice consumul ilicit al drogurilor aflate sub control național, iar legislația penală prevede sancțiuni pentru anumite acțiuni legate de drogurile deținute pentru consum propriu.

Cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea fără drept a drogurilor de risc pentru consum propriu se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. În cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la șase luni la trei ani.

Există o diferență juridică între consumul propriu-zis și procurarea sau deținerea substanțelor în acest scop. Simplul consum nu este incriminat ca infracțiune autonomă, însă procurarea ori deținerea drogurilor pentru consum propriu intră sub incidența legii penale.

Modele diferite în Europa pentru cannabis

Declarația lui Ilie Năstase apare într-un context european în care mai multe state au modificat regulile privind cannabisul, fără ca acest lucru să însemne o legalizare generală a tuturor drogurilor.

Raportul european privind drogurile din 2026 arată că Cehia, Germania, Luxemburg și Malta permit forme limitate de cultivare a cannabisului la domiciliu. Germania și Malta permit, de asemenea, accesul prin asociații de cultivare reglementate, fără scop lucrativ, în timp ce Olanda testează un sistem de producție reglementată destinat aprovizionării coffeeshop-urilor.

Agenția Uniunii Europene privind Drogurile precizează că aceste modele diferă considerabil de la un stat la altul și se află în faze timpurii de implementare și evaluare. La nivelul Uniunii Europene nu există o legislație unică privind consumul sau posesia de cannabis pentru uz personal, aceste aspecte ținând în principal de competența statelor membre.

În România a fost propusă și o inițiativă privind dezincriminarea deținerii a până la trei grame de cannabis pentru consum propriu. Proiectul prevedea înlocuirea sancțiunii penale cu o amendă contravențională, însă inițiativa a fost respinsă de Senat în 2023. Dezincriminarea și legalizarea au semnificații juridice diferite: dezincriminarea poate elimina sancțiunea penală pentru anumite fapte și cantități, în timp ce legalizarea presupune existența unui cadru în care producerea, posesia sau distribuția sunt permise în anumite condiții.