Ilie Bolojan vrea unificarea tuturor dispeceratelor din țară. Mii de angajați ar putea fi mutați în stradă

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară că în România funcționează în prezent între 4.000 și 5.000 de angajați în dispeceratele diferitelor structuri de ordine publică (Poliție Națională, Poliție Locală și Jandarmerie).

Ilie Bolojan consideră că existența unor dispecerate separate reduce eficiența intervențiilor, iar centralizarea lor într-un singur punct ar permite coordonarea rapidă și corectă a echipajelor trimise în teren.

Ilie Bolojan spune că MAI trebuie să eficientizeze activitatea fără a afecta capacitatea de ordine publică

Potrivit premierului, Ministerul de Interne trebuie să eficientizeze activitatea fără a afecta capacitatea de ordine publică și fără a destabiliza personalul din sistem. El a explicat că fiecare oraș dispune de sisteme de supraveghere video, dar imaginile sunt gestionate în dispecerate diferite, aflate la structuri distincte.

Reunirea lor într-un singur dispecerat ar elimina paralelismele dintre dispeceratul Poliției Naționale, cel al Poliției Municipale, al Jandarmeriei și al Polițiilor Locale gestionate de primării.

„Gândiţi-vă, de exemplu, că, pentru a supraveghea oraşele, pentru a avea oraşe sigure în România, sunt sisteme de camere de luat vederi în fiecare oraş. Gândiţi-vâ că, dacă ar fi duse toate într-un singur dispecerat, Poliţia Naţională, care are astăzi dispeceratul Poliţiei Naţionale, dispeceratul Poliţei Municipale, disperatul Jandarmeriei, iar primăriile au dispecerate la Poliţiile Locale, ar putea să aibă un singur dispecerat. Avem astăzi între 4 şi 5 mii de oameni în dispecerate în România. Dacă s-ar muta toţi într-un singur dispecerat, gândiţi-vă că atunci ai eficienţă în intervenţie, se duce la evenimentul care se întâmplă undeva într-un cartier exact echipajul care trebuie”, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24.

Premierul susține că actualul sistem fragmentat face dificilă cunoașterea exactă a echipajelor

Bolojan a subliniat că actualul sistem fragmentat face dificilă cunoașterea exactă a echipajelor care intervin la un eveniment și a provenienței acestora. În lipsa unei coordonări centralizate, pot exista situații în care se deplasează prea multe echipaje sau, dimpotrivă, niciunul, deoarece apelurile ajung în puncte diferite și nu există o comunicare unitară. În viziunea sa, un dispecerat unic ar permite trimiterea echipajului potrivit direct în cartierul în care are loc incidentul.

Premierul a precizat că unificarea dispeceratelor nu ar presupune concedieri, ci o optimizare a resurselor umane. Angajații eliberați din activitatea de dispecerat, susține Bolojan, ar putea fi redistribuiți în stradă, contribuind astfel la creșterea prezenței forțelor de ordine în teren. Acest lucru ar permite economii bugetare și ar elimina necesitatea angajărilor suplimentare într-un sistem care deja se confruntă cu deficit de personal.

„Astăzi nu ştii dacă se duc două echipaje sau nu se duce niciun echipaj, pentru că nu ştie unde sună oamenii şi dacă ele se coordonează între ele. Eficienţa ar fi mult mai mare, iar oamenii care sunt eliberaţi din dispecerat, oamenii de la Jandarmerie, de la Poliţia naţională, de la locală, se duc în stradă şi în felul acesta am făcut economie. Deci nu înseamnă că trebuie să dai oamenii afară neapărat dacă ei sunt în deficit sau trebuie sa intri la anumite cheltuieli de personal. Nu mai angajezi, ţi-i optimizezi. Asta trebuie s-o facem peste tot”, a declarat Bolojan.

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne există deja inițiative pentru reformarea modului de lucru. Secretarul de stat Bogdan Despescu a anunțat pe 18 noiembrie că va fi implementat un model unitar de organizare a dispecerizării, cu scopul reducerii timpilor de intervenție. În noul sistem, persoana care sună la 112 va discuta cu un singur dispecer, care va direcționa solicitarea direct către echipa din teren. În prezent, un apel la 112 poate fi preluat succesiv de până la trei dispeceri.

Bugetul Ministerului Apărării pentru anul viitor va fi ușor mai ridicat comparativ cu cel din acest an

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că bugetul Ministerului Apărării pentru anul viitor va fi ușor mai ridicat comparativ cu cel din acest an, chiar dacă instituția trebuie să realizeze, la fel ca toate celelalte, o analiză atentă a cheltuielilor. Obiectivul este reducerea costurilor acolo unde este posibil, fără a afecta capacitatea de apărare a României. Premierul a explicat că această creștere bugetară rămâne necesară deoarece țara are un angajament internațional de a majora treptat fondurile destinate Apărării, în linie cu partenerii europeni.

„Şi Ministerul Apărării trebuie să-şi facă o analiză de cheltuieli şi să reducă atât cât este posibil, fără să afecteze capacitatea noastră de apărare”, a declarat Bolojan.

Anul viitor va marca și debutul aplicării legii care introduce posibilitatea ca tinerii să devină soldați voluntari

Pe lângă ajustările financiare, anul viitor va marca și debutul aplicării legii care introduce posibilitatea ca tinerii să devină soldați voluntari. Premierul consideră că implementarea trebuie să fie graduală, întrucât procesul este nou atât pentru instituție, cât și pentru cei care aleg să participe. El estimează că programul ar trebui să înceapă cu un număr redus de voluntari, între una și trei mii de persoane, urmând ca cifrele să crească gradual în funcție de interesul manifestat de tineri.

Noul proiect legislativ privind pregătirea populației pentru apărare stabilește conceptul de militar voluntar în termen. Acesta se adresează tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani, care vor putea urma un stagiu militar de patru luni. Pe durata programului, participanții se vor familiariza cu funcționarea Armatei, vor fi instruiți în utilizarea armamentului și vor rămâne ulterior în rezerva operațională. La finalul perioadei de pregătire, voluntarii vor primi o compensație financiară echivalentă cu trei salarii medii.

„Fiind această creştere care este un angajament al României, pe care l-am luat alături de celealte ţări europene, Ministerul Apărării îşi va dimensiona bugetele şi cu siguranţa anul viitor trebuie să fie primul an în care cei care doresc să facă această formă de voluntariat vor putea începe. Părerea mea este că trebuie sa începem treptat, pentru că în momentul în care intră oameni noi într-o procedură nouă, lucrurile trebuie aşezate. Da, cred că e o formulă de evoluţie treptată în care trebuie început cu un număr mai mic, nu ştiu, 1000, 2000, 3000 şi trebuie să crească treptat în anii următori, aşa, funcţie de cum vor reacţiona românii”, a susținut premierul.

Ministerul Apărării subliniază necesitatea acestei schimbări și din perspectiva resursei umane. Ministrul Ionuț Moșteanu a semnalat că aproximativ 350.000 de soldați trec din rezervă în retragere, ceea ce impune un proces accelerat de întinerire a Armatei.