Ilie Bolojan vrea schimbarea vârstei de pensionare. Anunțul venit azi: Noi nu ne mai putem permite ca țară

Premierul Ilie Bolojan avertizează că România ar putea pierde fonduri europene dacă proiectul de lege privind pensiile speciale va fi declarat neconstituțional. Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra actului normativ pe 28 decembrie 2025.

Decizia CCR, crucială pentru fondurile României

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 17 octombrie, că verdictul Curții Constituționale privind proiectul de lege al pensiilor speciale este esențial atât pentru reformarea sistemului, cât și pentru menținerea unor finanțări importante pentru România. Șeful Executivului a subliniat că o eventuală respingere a legii ar putea avea consecințe directe asupra accesării fondurilor europene.

„În funcție de ceea ce va decide Curtea Constituțională, și eu sper să consideră că proiectul este constituțional, în funcție de discuția ulterioară cu reprezentanții Comisiei Europene, consider că acești bani n-ar putea fi pierduți.

Problemele de fond însă, sunt legate și de acești bani și orice sumă în euro pe care o putem accesa ca grant trebuie să fie o prioritate pentru noi, dar cele două probleme cât se poate de serioase, partea de sustenabilitate a sistemului de pensii este cea mai serioasă problemă.”

„Nu ne mai putem permite pensionări la 48–52 de ani”

Premierul a atras atenția că actualul sistem de pensii generează presiuni majore asupra economiei și bugetului public, în special prin pensionările timpurii, care reduc populația activă.

„Noi nu ne mai putem permite ca țară să pensionăm oameni la 48, 50, 52 de ani, în condiții în care doar jumătate din oamenii peste această vârstă mai lucrează în România.
Noi nu putem să avem o economie pusă pe baze sănătoase dacă nu facem în așa fel încât cât mai mulți oameni din populația noastră activă, din cetățenii noștri care pot lucra să fie implicați în economie.”

Ilie Bolojan a subliniat că finanțarea serviciilor publice depinde direct de numărul celor care muncesc și contribuie.

„Dacă vrem să avem sisteme de sănătate mai bune, o infrastructură mai bună, educație mai bună, nu putem încasa acești bani decât de la cei care lucrează. Asta este o problemă importantă de sustenabilitate și a doua este o problemă de nedreptate socială”, a declarat premierul la DigiFM.

Bolojan exclude demisia în cazul unei decizii nefavorabile

Întrebat dacă ar lua în calcul demisia în situația în care pensiile magistraților vor rămâne nemodificate prin decizia CCR, premierul a respins această ipoteză.

„Nu iau în calcul astfel de ipoteze. Proiectul de lege (n.red – privind pensiile magistraților), așa cum este scris, respectă toate prevederile constituționale.

Pentru a putea corecta lucruri și la sistemele care sunt într-o situație asemănătoare, trebuie să ai o autoritate în acest sens, inclusiv de a trece de CCR la o prevedere care este corectă și corespunde unei realități.”

Istoricul proiectului privind pensiile de serviciu

Proiectul de lege privind pensiile speciale a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea. O primă formă a actului normativ a fost contestată la Curtea Constituțională, care, în 20 octombrie, a stabilit că legea este neconstituțională din cauza nerespectării termenului legal pentru avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Ulterior, în data de 2 decembrie, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament asupra unui nou proiect de lege pentru modificarea și completarea actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților

Noua formă a proiectului, adoptată după respingerea primei variante de către CCR și avizată negativ de CSM, stabilește reguli noi de pensionare și de calcul al pensiilor de serviciu. Printre principalele modificări se numără:

-stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii;
-instituirea vârstei minime de 49 de ani pentru pensionare până la 31 decembrie 2026;
-introducerea condiției de minimum 35 de ani vechime în muncă;
-creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
-atingerea etapizată a vârstei standard de pensionare, până la 65 de ani;
-introducerea graduală a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.

Legea mai prevede un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. De asemenea, sunt restrânse condițiile privind bonificația de 1% și actualizarea pensiilor de serviciu, acestea urmând să se aplice doar în cazurile stabilite anterior intrării în vigoare a legii.