Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsIlie Bolojan exclude demisia din funcția de prim-ministru: Avem această responsabilitate de a guverna țara
Premierul României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj categoric în cadrul unei intervenții la B1 TV, în care a respins ideea unei eventuale demisii, chiar și în scenariul retragerii sprijinului politic din partea PSD.
Șeful Guvernului a subliniat că nu își va părăsi mandatul, argumentând că Executivul are responsabilitatea de a asigura continuitatea administrării statului, în ciuda tensiunilor politice actuale. Acesta a criticat modul în care PSD își justifică pozițiile publice, acuzând inconsecvențe și negarea implicării în anumite decizii guvernamentale.
În discursul său, Bolojan a făcut referire la existența unor dovezi interne, precum stenograme și martori, care ar contrazice declarațiile unor lideri politici, susținând că aceste contradicții contribuie la amplificarea instabilității politice.
Premierul a atras atenția că actualul climat politic poate genera efecte negative directe asupra economiei României. În opinia sa, o eventuală criză politică suprapusă peste contextul economic internațional ar putea afecta semnificativ stabilitatea țării.
El a insistat că lipsa unor soluții alternative din partea PSD complică procesul decizional și pune presiune suplimentară asupra guvernării.
„Mint pur și simplu că nu au luat parte la o decizie sau alta, deși există stonagrame și martori. S-a creat un climat de instabilitate politică pentru ceea ce s-a întâmplat bine, culminând cu instabilitatea economică.
Toate acestea sunt de natură să aibă efecte negative pentru această țară. Ceea ce se poate întâmpla începând de mâine, declanșarea unei crize politice pe lângă criza economică mondială, mințindu-și electorii, neluând în calcul efectele posibile.
Nu au fost prezentate alte soluții de către PSD și avem această responsabilitate de a guverna țara. Nu îmi dau demisia”, a declarat primul ministru.
Dispute privind rolul politic în Executiv
Bolojan a mai afirmat că există încercări de a transforma funcția de prim-ministru într-una pur formală, în timp ce deciziile reale ar fi influențate din exteriorul Executivului. El a respins acest model, susținând că o astfel de abordare este incompatibilă cu practicile unei guvernări funcționale.
Totodată, premierul a subliniat că divergențele interne și criticile publice venite din zona guvernamentală afectează coerența decizională, considerând necesară o disciplină politică mai strictă.
Un punct central al declarațiilor a vizat domeniul energiei. Bolojan a susținut că verificările efectuate la nivel guvernamental au scos la iveală blocaje care limitează concurența și afectează prețurile.
Acesta a anunțat că datele colectate vor fi publicate, afirmând că există potențial real de reducere a prețului la energie cu 20–30% într-un interval de un an, dacă sunt implementate măsuri de eficientizare și corectare a pieței.
„Își doresc un premier marionetă, am mai spus asta adică să rămână cu nota de plată și alți să facă tot soiul de șurubureli. Când ai oameni care reprezintă Guvernul dar critică premierul, asta nu se face nicăieri în lume, decizia rațională este să-i înlocuiești.
Dacă vrem să avem energie ieftină, dar am blocat accesul producătorilor, nu va fi posibil acest lucru. Am primit datele vineri și săptămâna viitoare le vom publica pe toate. Putem într-un an să ne scadă prețul la energie cu 20%-30%, dacă facem ordine în această zonă”, explică Ilie Bolojan.
În ceea ce privește echilibrul guvernamental, liderul PNL a apreciat rolul de stabilizare jucat de UDMR, pe care îl consideră un factor de echilibru în coaliție.
De asemenea, premierul a menționat existența unei colaborări funcționale cu președintele României, subliniind că actualul context politic, marcat de fragmentare parlamentară, necesită menținerea unei coaliții stabile pentru guvernarea eficientă a țării.
„Cred că UDMR a evitat poziționările pentru o parte sau alta și au fost un factor de echilibru. Nu am semnale că ar dori să se retragă de la guvernare.
Am avut o colaborare bună cu președintele României în aceste 10 luni. Este o situație politică dificilă, cu un Parlament fragmentat, deci este nevoie de o Coaliție.
Fac ce trebuie pentru România, nu pentru PSD. Dacă e să discutăm despre situația în care suntem, suntem două partide responsabile, unul este PNL, celălalt este PSD”, susține primul ministru.
Ilie Bolojan explică reformele fiscale dure
Potrivit șefului Executivului, România a intrat în mandatul actual de guvernare într-o situație bugetară extrem de dificilă, caracterizată de deficite de peste 9% din PIB și avertismente clare din partea instituțiilor europene privind posibila suspendare a fondurilor.
În acest context, Guvernul a fost nevoit să adopte rapid măsuri de corecție fiscală, pentru a evita agravarea dezechilibrelor macroeconomice și pierderea finanțărilor externe esențiale.
Bolojan a subliniat că toate măsurile adoptate au fost rezultatul unui acord politic în cadrul coaliției de guvernare, fiind incluse într-un plan comun de reformă fiscală.
Acesta a evidențiat că România nu mai putea susține un nivel al cheltuielilor publice mult peste veniturile colectate, avertizând că o astfel de politică ar fi condus la creșterea accelerată a datoriei publice și la limitarea capacității statului de a finanța domenii esențiale precum educația și sănătatea.
Presiunea datoriei publice și efectele economice
Premierul a atras atenția asupra costurilor ridicate ale îndatorării, menționând că statul român plătește anual sume considerabile doar pentru dobânzi, ceea ce reduce semnificativ resursele disponibile pentru investiții publice.
În opinia sa, creșterea accelerată a datoriei ar fi dus la o restrângere continuă a spațiului fiscal, limitând opțiunile oricărui guvern viitor.
Bolojan a explicat că, la nivel internațional, există doar două metode principale de reducere a deficitului bugetar: creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor publice.
În cazul României, aceste măsuri au fost aplicate combinat, incluzând ajustări fiscale și măsuri de eficientizare a cheltuielilor statului.
Premierul a recunoscut că reformele adoptate au avut efecte directe asupra populației, inclusiv creșteri de prețuri generate de ajustările fiscale, reducerea unor cheltuieli salariale și restructurări în sectorul public.
Acesta a subliniat însă că aceste măsuri au fost inevitabile pentru evitarea unui dezechilibru financiar major.
Pentru a explica logica reformelor, Bolojan a făcut o paralelă cu situația unei familii care cheltuie mai mult decât își permite. În acest context, ajustarea bugetului devine obligatorie, chiar dacă implică sacrificii temporare.
„Mi-am asumat mandatul de prim-ministru, cu susținerea actualei coaliții, în vara anului trecut, într-o situație foarte dificilă pentru România, în care, dacă ne aducem aminte, aveam niște deficite enorme de peste 9%, în care aveam notificări explicite de la Comisia Europeană că, dacă nu intervenim pentru a corecta aceste deficite, ni se suspendă fondurile europene, deci eram într-o situație foarte dificilă. Și toți cei care astăzi explică cum trebuie rezolvat deficitul, care critică reducerile de cheltuieli, uneori creșterile de taxe, nu și-au asumat atunci această răspundere importantă.
Și toate partidele, împreună, am convenit un plan, un protocol de guvernare și un plan de guvernare care prevede ceea ce trebuie făcut pentru a corecta deficitele. Nu mai putea merge să cheltuim mult mai mult decât ne putem permite și să plătim, cum plătim anul acesta, peste 60 de miliarde de lei, doar dobânzi, adică aproape 3% din PIB-ul României, pentru că intram într-o fundătură, și fiecare an în care datoria externă ne crește într-o manieră accelerată înseamnă mai puțini bani pentru educație, pentru sănătate și o marjă mult mai mică pentru orice guvern care va veni.
Și nu există decât două măsuri fundamentale pentru a corecta deficitele în toată lumea: ori îți crești veniturile, ceea ce înseamnă ori creșteri de taxe, completate de creșterea efectivă a veniturilor, pentru că nici pe astea nu le încasăm cum trebuie, sau scăderi de cheltuieli. Aceste măsuri se pot aplica separat sau combinat.
Dacă ne aducem aminte, în prima parte a acestei guvernări am fost puși în situația să aplicăm imediat măsuri care să aibă efecte, ceea ce a însemnat, într-o primă etapă, creșteri de taxe. Toate aceste măsuri și scăderea unor cheltuieli au fost aprobate de atunci și până astăzi, cu acordul tuturor partidelor din coaliție, și ele au făcut ca noi să începem să ne echilibrăm, iar toate datele financiare, toate analizele arată că am terminat cu un deficit mult mai mic, deci în sfârșit ne reducem gradul de îndatorare raportat la PIB, cheltuim mai puțin.
Și, sigur, aceste măsuri, nu trebuie să ne ascundem, au niște efecte de contracție economică, generează niște neajunsuri pentru cetățeni, pentru că o creștere de TVA înseamnă o creștere de prețuri la unele produse, poate fie cu 2%, cu 3%, dar tot o creștere este. O scădere de salarii înseamnă o scădere de venituri. O reducere de personal înseamnă niște oameni care trebuie să-și caute alte locuri de muncă.
Și, în mod evident, aceste neajunsuri le-au suportat românii, dar știam că nu există alte posibilități. Și, la fel cum într-o situație dificilă, în care o familie cheltuie mai mult decât își poate permite, la un moment dat, pentru a-și echilibra lucrurile, trebuie să-și facă ordine în finanțe, și asta trebuie să facem. Și asta nu se face foarte ușor. Aceasta este realitatea”.
