Alocările bugetare sunt condiționate de performanța administrațiilor locale, spune Bolojan
Ilie Bolojan a afirmat încă de la începutul discuțiilor cu reprezentanții comunelor că finanțarea administrațiilor locale trebuie corelată direct cu rezultatele concrete obținute în colectarea taxelor și impozitelor. Premierul a subliniat că acest principiu nu este unul nou pentru el și că l-a susținut constant atât ca primar, cât și în actuala funcție guvernamentală.
„În ceea ce priveşte aspectele care ţin de cote, eu voi susţine întotdeauna, şi asta nu-i de când sunt premier şi de când am fost primar, că trebuie să existe o legătură între cotele defalcate care vin de la nivel guvernamental către bugete locale şi gradul de încasare al impozitelor.
Pentru că este anormal orice s-ar spune, după ce prin acest pachet se vor crea toate posibilităţile să vă îmbunătăţiţi gradul de încasare, să nu existe o legătură între banii care se transferă de la această ţară, colectaţi de la toţi cei care lucrează în România, către autorităţile locale şi performanţa unei administraţii locale”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la a 29-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociaţia Comunelor din România, desfășurată la Palatul Parlamentului.
Șeful Executivului a detaliat că lipsa acestei legături a permis, în timp, perpetuarea unor situații în care gradul scăzut de colectare nu are cauze obiective, ci este rezultatul direct al managementului local deficitar. În acest context, premierul a atras atenția că reforma fiscală și administrativă urmărește tocmai corectarea acestor dezechilibre.
„Dacă nu legăm de ceea ce se încasează, înseamnă că acceptăm ceea ce s-a întâmplat de multe ori, ca să avem grade de încasare scăzute nu din motive obiective, aşa cum de multe ori le avem, pentru că ştim care este legislaţia, ci pur şi simplu dintr-o lipsă de performanţă în administraţie”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a ținut să clarifice și poziția sa publică, subliniind că mesajele transmise în cadrul întâlnirii sunt aceleași cu cele exprimate în spațiul public, fără nuanțe diferite sau declarații contradictorii.
„Nu o să fiu un ipocrit să vă spun ceva aici şi altceva în spaţiu public”, a continuat premierul.
Reducerile de personal și munca partajată între comune, explicate de Guvern
În cadrul aceleiași întâlniri, premierul a abordat și subiectul sensibil al reducerilor de personal din administrația locală, insistând că aceste măsuri nu sunt aplicate arbitrar. Ilie Bolojan a explicat că reorganizarea ține cont de realitățile demografice și administrative din fiecare localitate.
„În ceea ce priveşte aspectele legate de reduceri de personal, jumătăţi de normă, să ne înţelegem bine, aceste reduceri nu sunt făcute cu barda, ţin cont de numărul de locuitori, ţin cont de încărcarea de responsabilitate şi că ne place, că nu ne place, cei care ştim administraţie, ştim că în multe localităţi, mai ales mici, anumite posturi nu pot fi încărcate 100%.
Şi dacă în multe locuri oamenii pot să lucreze cu jumătate de normă, nu văd niciun fel de problemă, cum în două comune alăturate, să nu poţi să-ţi partajezi un funcţionar, în aşa fel încât serviciile tale să fie la fel de bune făcute pentru cetăţeni, dar la un cost mult mai mic”, a menţionat premierul.
Șeful Guvernului a argumentat că această formulă de lucru partajat poate menține calitatea serviciilor publice, reducând în același timp presiunea financiară asupra bugetelor locale. Potrivit lui Ilie Bolojan, soluția este una pragmatică și adaptată realităților din mediul rural.
Premierul a extins discuția și asupra dezechilibrelor dintre mediul urban și cel rural, făcând referire în special la sistemul medical. El a susținut că statul are dreptul să ceară o formă de responsabilitate din partea celor care beneficiază de educație finanțată integral din fonduri publice.
„Cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România. Dar hai să punem asta în practică şi atunci cu siguranţă nu vom avea şapte mii de absolvenţi la facultăţile de medicină din România, vreo patru mii la rezidenţiat şi după nu ştiu câţi ani de zile, cam o mie de angajaţi în sectorul public. (..) Pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi într-adevăr să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic şi aşa mai departe”, a subliniat premierul.
Critici frontale la adresa reformei guvernamentale, schimb de replici tensionat între Ilie Bolojan și Asociația Comunelor
Tema reformei administrative a generat și un schimb de replici între conducerea Asociației Comunelor și premier. Președintele organizației, Emil Drăghici, a criticat modul în care Guvernul comunică măsurile propuse și efectele acestora asupra comunităților locale.
„V-aţi raportat de câteva ori la ceea ce este în Uniunea Europeană. Dar de ce nu aţi spus niciodată care este nivelul de salarizare în România?
Care este nivelul salarizării celor proşti de la comune faţă de cei de la oraşe, care fac aceeaşi treabă? Aţi folosit, de când aţi devenit prim-ministru, cuvântul pachet. E furat din limbajul Comisiei Europene. La noi sunt proiecte, potrivit Constituţiei.
Dar bănuiesc că l-aţi numit pachet pentru că nu aţi făcut nimic altceva decât să ne împachetaţi rând pe rând cu fiecare din acesta”, a afirmat Emil Drăghici, precizând că asociația a elaborat o agendă cu 81 de puncte ce urmează să fie transmisă Guvernului.
Acesta a vorbit și despre majorarea taxelor locale, susținând că decizia era necesară, dar trebuia aplicată într-un calendar predictibil și într-o manieră echilibrată.
„Am prevăzut un punct pentru creşterea natalităţii. Măsurile luate conduc din nou la zgornirea tinerilor din România către alte state. Cine îşi doreşte treaba asta? De abia începuse încet, încet un echilibru. Referitor la impozitele şi taxele locale, aveţi dreptate, dar luna decembrie este una a cadourilor.
Trebuie să fie făcută în mai, iunie, astfel încât să se facă calculele necesare şi aplicaţiile informatice, dar Guvernul se străduieşte în luna cadourile să dea un cadou prin care scoate banii din buzunarul oamenilor pe mâna primarilor, ăia mulţi şi proşti. S-a spus şi nu de puţine ori, că primarii au mărit. Ce să mărească primarii, vai de capul nostru? Sunt pentru că trebuiau mărite, dar mărite un pic raţional”, a explicat preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.
Ilie Bolojan a răspuns acestor critici, arătând că nivelul salarial din administrația locală românească este sub media europeană, dar și că presiunea bugetară limitează drastic opțiunile Guvernului.
„Este adevărat ca procent din salarizare, din cheltuieli, suntem uşor mai reduşi faţă de cheltuielile de salarizare din media UE, dar nu mult. Asta pentru că într-adevăr nivelul salarizării în administraţia publică locală din România este mult mai mic decât cel dinUE, ca salariu mediu”, a declarat premierul.
Referindu-se direct la acuzația de „împachetare”, premierul a pus accent pe constrângerile financiare actuale și pe costul împrumuturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
„Apropo de împachetare, să ştiţi că ne-a împachetat realitatea şi cetăţenii. Realitatea e că avem nişte cifre bugetare care nu ne mai permit acest lucru şi dacă nu recunoaştem acest lucru credeţi-mă, că eu înţeleg că trebuie făcută asta, trebuit făcută asta, dar trebuie văzut din ce bani facem aceste lucruri, pentru că aceşti bani ţara noastră nu îi mai are, îi împrumutăm şi atunci când facem orice lucru trebuie să vedemcât ne costă împrumutul pe care îl facem”, a explicat Bolojan.
În finalul intervenției sale, premierul a descris efectele economice inevitabile ale măsurilor de ajustare și dificultatea adoptării acestora într-un context social tensionat.
„E adevărat măsurile de ajustare nu sunt nişte măsuri populare, ele au nişte efecte pe care nu le putem evita, nici într-o ţară, au un efect de contracţie economică. Asta este realitatea. Gândiţi-vă la o familie care cheltuie mult mai mult decât îşi poate permite ca să îşi poată rambursa apoi datoriile pentru că nimeni nu îi acordă împrumuturi, nu are ce să facă decât să strângă şurubul. Ăsta este adevărul. Nu s-a inventat nicăieri să corectezi asemenea deficite în care toată lumea să fie fericită. E clar că aceşti ani, anul trecut, anul acesta nu sunt nişte ani perfecţi”, a mai afirmat premierul Bolojan.
