Ilie Bolojan, despre decizia CCR privind pensiile magistraților: Am solicitat avizul CSM pe acest proiect

Premierul Ilie Bolojan a dat explicații după ce Curtea Constituțională a respins luni legea privind reforma pensiilor magistraților. Proiectul, care prevedea și creșterea vârstei de pensionare, fusese promovat de Guvern în această vară. PSD l-a acuzat pe Bolojan de eșecul adoptării actului normativ, însă șeful Executivului susține că procedura a fost respectată și că blocajul s-a produs la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

CSM nu a răspuns zece zile, deși avea obligația să transmită un aviz consultativ

Premierul a precizat că solicitarea oficială a fost transmisă CSM pe 22 august. Până la momentul în care Guvernul și-a angajat răspunderea, instituția nu a trimis niciun punct de vedere.

Bolojan a subliniat că în acest timp CSM a avut ședințe și ar fi putut transmite un răspuns, fie favorabil, fie nefavorabil. A menționat că, în schimb, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General au răspuns, deși nu au fost de acord cu proiectul.

El a explicat că Guvernul a respectat procedura de consultare, trimițând două adrese către CSM, la două zile distanță, împreună cu un tabel comparativ între forma veche și cea nouă a legii.

Premierul a mai declarat că cinci dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale au considerat că Guvernul a respectat procedura prealabilă, solicitând un aviz care, prin natura sa, este consultativ. El a subliniat că niciodată până acum CCR nu a impus un termen obligatoriu pentru emiterea unui astfel de aviz.

„Nu pot explica în două, trei cuvinte, dar cred că din reacțiile pe care le-ați văzut pe perioada discuțiilor premergătoare angajării discuțiilor, din momentul în care Guvernul a început această procedură, v-ați dat seama că acest proiect nu mimează, e de pe fond. Altfel nu ai astfel de reacții. E de bună credință și am căutat să respectăm toate cerințele de cutumă și toate deciziile anterioare ale CCR.

În ceea ce privește aspectul de formă, 5 din 9 judecători au considerat că Guvernul a respectat procedura prealabilă, adică să ceri un aviz care e consultativ de la CSM. În practica de până acum niciodată CCR nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen pentru Guvern de așteptare. E un aviz consultativ, CSM poate să nu îți dea aviz, sau să îți dea unul favorabil sau nefavorabil. E o procedură de consultare.

Noi am comunicat cu CSM, ÎCCJ, Parchetul General și am trimis un tabel comparativ în care arătam cum arată textul de lege actual și noul text, ni s-a dat un răspuns că nu se pronunță până nu au un proiect de lege. ÎCCJ și Parchetul General ne-au spus că nu sunt de acord, dar au răspuns. Am demarat procedura standard și prin două adrese la două zile distanță am solicitat avizul CSM pe acest proiect. De la data solicitării avizului, 22 august, până la finalul lunii când Guvernul și-a angajat răspunderea nu am avut niciun răspuns, 9, 10 zile. Dar CSM s-a întâlnit în acest timp, a avut o ședință, ar fi putut să dea un răspuns de orice fel, a convocat adunări generale, a făcut consultări publice”, a spus Bolojan la Antena 3 CNN.

CCR a stabilit pentru prima dată un termen pentru avizul consultativ

Bolojan a arătat că, de această dată, Curtea Constituțională a fixat pentru prima oară un termen clar pentru emiterea avizului CSM. El a precizat că Guvernul va respecta această cerință la reluarea procedurii.

„Pentru că niciodată până acum CCR nu a dat termene și pentru că am așteptat zece zile pentru un aviz consultativ, între data solicitării avizului și data adoptării a fost zece zile, CCR a setat acum acest termen, pe care noi îl vom respecta. Dar acest refuz arată că cel puțin 4 judecători au considerat că Guvernul a așteptat un timp rezonabil pentru un aviz consultativ”, a mai spus premierul.

Premierul a vorbit și despre motivele de fond ale reformei pensiilor speciale

Bolojan a explicat că România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și o criză de încredere în instituțiile statului. Potrivit lui, cetățenii percep existența unor privilegii nejustificate în sistemul de pensii, mai ales în cazul magistraților. A spus că este anormal ca magistrații să se poată pensiona la 48-50 de ani, în timp ce în restul Europei vârsta standard este de 65 de ani sau mai mult.

El a amintit că, până în 2020, pensiile magistraților au fost mai mari decât salariul, iar acum sunt egale cu ultimul venit obținut.

„Referitor la aspectele de fond. Avem o criză bugetară, un deficit mare, dar și o criză de încredere majoră în instituții, în lumea politică, în justiție. De ce? Percepția cetățenilor e că unii sunt privilegiați în dauna majorității cetățenilor. Această componentă nu poate fi negată că e percepută ca un privilegiu nefundamentat.

În toată Europa, magistrații ies la pensie la 65 de ani, unii peste, e anormal ca la noi să iasă la 48-50 de ani. E o aberație. E nesustenabil financiar. Primește pensie până la 75-77 de ani. 25 de ani mai mult decât lucrează primea pensie care câțiva ani de zile a fost mai mare decât salariul, până în 2020 când s-a limitat la ultimul venit obținut.

Acum, de câțiva ani de zile e cât ultimul salariu. în toată Europa, nicio pensie în sistemul judecătoresc nu depășește 70% din câștigurile din ultimii cinci ani. O pensie contributivă înseamnă între 50% din media ultimilor ani, 55-58% din media ultimilor ani.

Aceste standarde de bun simț la nivel european pentru mine au fost o bornă. Eu nu îmi bat joc de cetățeni”, a spus Bolojan.

Bolojan, despre reluarea procedurii și necesitatea unei noi legi de salarizare

Premierul a precizat că după publicarea motivării CCR va fi reluată imediat procedura, cu respectarea termenului impus. El a subliniat că România are nevoie de o lege de salarizare care să stabilizeze sistemul bugetar și să limiteze pensionările anticipate.

„Imediat ce CCR își va motiva această decizie trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen în așa fel încât să fim în situația în care să facem o lege. Dar nu orice lege. De ce e important acest aspect? Ca țara asta să meargă bine, ca să avem mai mulți bani la buget, noi nu putem colecta mai mulți bani decât produc oamenii care lucrează. Noi suntem în Europa penultima țară ca număr de populație activă, angajată în economie.

Trebuie să limităm pensionările anticipate. Un Guvern care nu reușește să treacă această măsură, a fost strigător la cer, cu majorări de salarii în cascadă, s-au câștigat drepturi salariale de peste 2 miliarde de euro în procese. Drumul expres Arad-Oradea atâta costă. Ca să ne înțelegem. E nevoie de o lege de salarizare care să stabilizeze lucrurile în această zonă.”

Bolojan a explicat că proiectul actual este doar începutul unei reforme mai ample, menite să corecteze inechitățile din sistem. A făcut referire și la Ministerul de Interne, unde există peste 100.000 de angajați, mulți dintre ei retrași la pensie la vârste de aproximativ 50 de ani.

Premierul a spus că este firesc ca doar categoriile cu activitate riscantă să beneficieze de pensionare anticipată, nu și cei care lucrează în pază sau activități administrative.

„Acest proiect de lege era un cap de pod. Dacă corectăm asta nu ai legitimitate să te duci în alte zone. În Ministerul de Interne avem peste 100.000 de oameni și aici pensionările sunt în jur de 50 de ani, dar avem oameni care stau în pază, în permanență. Una e să fii în brigada care restabilește ordinea și riști să ți se spargă capul, acolo trebuie să beneficiezi de o pensionare accelerată și alta e să stai în pază de dimineața până seara. Poți să stai până la 65 de ani. Ce Guvern care nu poate corecta în această zonă poate reglementa în sistemele mai mari? E o problemă care interesează societatea, eu negociez orice, dar nu pot să trădez această societate, nu pot să îmi bat joc de omul ăla care merge la muncă de dimineața până seara. Nu mai e suportabil nici social, nici economic.”

Când am inițiat acest proiect am avut o întâlnire cu CSM

El a adăugat că, înainte de angajarea răspunderii, a existat un dialog cu CSM, în care s-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor la nivelul standardelor europene.

„În ceea ce privește dialogul și compromisurile când am inițiat acest proiect am avut o întâlnire cu CSM, când le-am prezentat că ne propunem să creștem vârsta de pensionare și să reducem pensiile la nivelul maxim european, ne-au zis că vrem să îi scoatem pe cei care au îndeplinit vârsta din sistem.

Păi cum? Au spus că dacă pensiile vor fi mai mici se vor pensiona. Am spus vom face o excepție și cei care aveți azi vârsta de pensionare și vreți să lucrați peste 50 de ani vom face o derogare și pe baza acestei discuții am făcut prima variantă a proiectului. Mi s-a părut un lucru foarte bun.

Pot negocia, dar nu pot fi de acord să negociez lucrurile care sunt elementare și de bun simț.”

Premierul a mai menționat că proiectul a fost discutat în două ședințe de Guvern și că toți miniștrii au avut posibilitatea să intervină.

„Au fost discuții, dar nu poți să ții cont de opinia ca pensia să fie cât salariul. Sunt lucruri inacceptabile. Am avut două ședințe de Guvern în care s-a discutat acest proiect. Când s-a depus la Parlament și când am analizat propunerile venite din Parlament. Eu la fiecare proiect întreb: sunt observații? mai sunt intervenții? Nimeni, nimic. Și atunci proiectul a fost validat.

Cu toți miniștrii la masă, cu toată lumea, nu a fost niciun fel de problemă, există procese verbale. Credeți-mă că pot să discut orice fel de lucruri dar sunt niște probleme pe care nu le putem nega: deficitul foarte mare, această criză de încredere, uitați-vă unde am ajuns”, a spus Bolojan despre criticile PSD.