Ilie Bolojan anunță scăderea accizei la carburanți cu 30 de bani. Măsura va fi aplicată exclusiv pentru motorină

Scumpirea carburanților afectează simultan populația și bugetul de stat, în contextul tensiunilor internaționale provocate de războiul din Iran. Premierul Ilie Bolojan a explicat, joi, 2 aprilie, la Europa FM, mecanismele care duc la creșterea prețurilor și măsurile adoptate de Guvern. Declarațiile vin într-un moment în care costurile la pompă cresc accelerat, iar presiunea asupra economiei devine tot mai vizibilă. Autoritățile încearcă să limiteze impactul fără a destabiliza piața.

Ilie Bolojan explică scumpirea carburanților: Cetățenii și Guvernul sunt pierzători ai acestei crize generate de războiul din Iran

Scumpirea carburanților este prezentată adesea ca o sursă suplimentară de venituri pentru stat, însă premierul Ilie Bolojan contrazice această percepție și detaliază impactul complex asupra economiei.

Creșterea prețurilor la pompă aduce, într-adevăr, încasări mai mari din TVA, însă acestea sunt compensate de costuri bugetare semnificative generate de schemele de sprijin.

„Guvernul nu este marele câștigător. Și cetățenii, și Guvernul sunt pierzători, dacă pot să spun, ai acestei crize generate de războiul din Iran, de creșterea prețurilor la energie. De ce?

Pentru că e adevărat că aparent încasez Taxa pe Valoarea Adăugată mai mult, pentru că nu se mai vinde motorina cu 8 lei, ci se vinde cu 10 lei, de exemplu, și cel puțin pentru motorina care se vinde la persoanele fizice, la benzinării, care nu mai introduc bonurile într-un circuit de decontare a TVA-ului, e într-adevăr o încasare suplimentară”, a spus premierul la Europa FM.

În paralel, statul susține sectoare cheie precum transporturile și agricultura, ceea ce diminuează avantajele fiscale.

„Dar vă rog să vă gândiți că până acum am prelungit scheme de sprijin cu sume mai mari, în care achităm o treime din acciză pentru transportatori. Practic, agricultorii noștri sunt scutiți de plata accizei, ceea ce cumulat înseamnă 1 miliard de lei, sume care sunt puse de la bugetul de stat.

De asemenea, astăzi, după consultarea firmelor din domeniu, având două ipoteze de lucru, am luat decizia ca mâine să promovăm printr-o ședință de Guvern o reducere de săptămâna viitoare a accizei cu 30 de bani, care reprezintă aproximativ 11% din valoarea accizei”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că marja de intervenție este limitată de deficitul bugetar.

„Uneori ai vrea să faci anumite lucruri, dar trebuie să vezi ceea ce poți face sau ceea ce îți permiți să faci. Și în situația în care avem deficitele pe care le avem astăzi, ceea ce își poate permite România este să vină cu această propunere.

Pe lângă prima măsură de plafonare a adaosurilor comerciale la nivelul mediu de anul trecut, care a generat o primă reducere de prețuri, tot cu aproximativ 30 de bani, vine și această reducere generală pentru toate companiile, care, așa cum v-am spus, se va aplica de săptămâna viitoare.

Varianta a doua pe care am încercat-o, de reducere voluntară, în care și statul să contribuie cu o sumă și firmele să contribuie cu aceeași sumă, ceea ce ar fi însemnat un efect cumulat mai mare, nu a fost susținută de firme, nu pentru că poate nu ar fi dorit, ci pentru că, pur și simplu, sunt niște condiții în piață. Aici nu faci ce vrei, ci faci ceea ce este posibil”, a spus Bolojan.

Piața combustibililor, sub presiune: importuri, riscuri și limitele intervenției statului

Scumpirea carburanților este influențată direct de contextul internațional, iar România rămâne dependentă de mecanismele pieței globale, inclusiv de importuri.

Premierul a explicat că blocajele din zone strategice, precum Strâmtoarea Ormuz, afectează întreg lanțul de aprovizionare.

„Toate țările din Europa și din lume au fost impactate de blocarea tranzitului țițeiului prin Strâmtoarea Ormuz. Chiar dacă România nu se aprovizionează într-o pondere mare din această strâmtoare, efectele au fost peste tot. Cât timp piața românească va fi una competitivă, adică cumpără la prețurile de pe piețele internaționale, nu ar trebui să avem penurie”.

Totuși, intervențiile excesive pot genera efecte inverse, inclusiv lipsa produselor.

„În momentul în care vii cu anumite limitări care nu le mai permit firmelor să cumpere la prețul din piața globală și să vândă cu profit sau nu cu pierderi foarte mari în piața românească, atunci apare riscul de penurie. Nu avem nevoie de așa ceva.

Nu se pune în momentul de față problema unei penurii, dar este important ca prin toate măsurile pe care le luăm să ținem prețurile cât mai jos posibil. Atât cât este posibil, subliniez, nu cât ne-am dori noi, dar în același timp să nu avem efecte colaterale care să destabilizeze piața”, a spus premierul.

Structura consumului explică și deciziile punctuale ale Guvernului. Motorina domină piața, fiind esențială pentru transport și economie.

„Importăm direct motorină din exterior, pentru că peste 75% din consumul României este motorină, atât pentru că are o componentă importantă pe transportul de călători, transportul de mărfuri și tot ce mișcă, în general, și susține economia, dar și datorită flotei de mașini, iar abia peste 20% reprezintă benzina.

În termeni reali, creșterea la benzină este mult mai mică decât cea la motorină. Practic, creșterile la motorină au fost duble ca impact față de cele de la benzină. Noi avem benzină în exces pentru a putea produce motorină; rafinăria produce și benzină în paralel. Benzina o exportăm și rămâne pentru piața românească componenta de motorină”, a explicat Bolojan.

În același timp, benzina are o dinamică diferită, cu disponibilitate mai mare, ceea ce a influențat prioritizarea măsurilor. Premierul a atras atenția și asupra limitelor economice ale pieței interne.

„Dar gândiți-vă: când imporți motorină la 10,8 lei, este foarte greu să o vinzi pe piața românească la o valoare mai mică și se face un mix de prețuri, în așa fel încât prețurile să fie la 10,3–10,4 lei, ceea ce, de săptămâna viitoare, ar trebui să scadă cu încă 30 de bani, să se apropie de 10 lei”, a spus Bolojan, subliniind că prețurile finale reflectă atât producția internă, cât și costurile externe.

Presiuni bugetare suplimentare: cazul vaccinurilor Pfizer și deciziile controversate

Pe lângă scumpirea carburanților, Guvernul se confruntă și cu obligații financiare majore rezultate din contractele pentru vaccinuri, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetului.

Premierul a confirmat existența unei decizii executorii care obligă România la plata unei sume semnificative.

„Sentința este executorie, trebuie să plătim Pfizer o sumă importantă, de aproape 3,5 miliarde, la care se adaugă penalități zilnice. Trebuie să luăm rapid legătura cu Pfizer, să blocăm plata dobânzilor și să găsim soluții pentru eșalonarea plățâii. Ne vom consulta cu avocații, e o situație similară în Polonia. Așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau decizii greșite, negândite, care se întorc împotriva noastră. Cine e vinovat?”.

Situația este rezultatul unor decizii considerate eronate în trecut, inclusiv achiziții peste necesar și lipsa renegocierilor.

„Am rugat Ministerul Finanțelor, care a lucrat în apărarea României, și Ministerul Sănătății, să facă o cronologie exactă pentru public. Am comandat prea multe doze față de cât aveam nevoie, înțeleg că peste 100 de milioane de doze nu le-a vândut cât încă se mai putea, nu am renegociat cu compania, ca alte țări, și nu am evoluat nici în acești ani. E un cumul de responsabilități. Decizia principală s-a luat în mandatul guvernului Cîțu, asta e realitatea. Rafila nu trebuia să negocieze cu Pfizer, cum au făcut alte țări? Cred că de la data respectivă au fost oportunități ratate de redeschidere a lucrurilor”, a spus Ilie Bolojan.