Ilie Bolojan a pus tunul pe pensiile speciale. Decizia luată de premierul României

În ședința Biroului Politic Național al PNL, desfășurată marți, conducerea liberală a reafirmat angajamentul de a soluționa în cursul lunii noiembrie problema pensiilor speciale și de a impulsiona reforma administrației publice. Discuțiile au avut loc în contextul presiunilor privind respectarea jaloanelor asumate prin PNRR și al nevoii de clarificare a unor măsuri blocate în coaliția de guvernare. Deciziile luate vizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru finanțarea europeană și eficientizarea aparatului administrativ.

PNL reiterează calendarul privind pensiile speciale

Conducerea Partidului Național Liberal s-a reunit marți pentru o analiză a temelor majore care au generat divergențe în ultimele săptămâni în cadrul coaliției. Printre acestea, subiectul pensiilor speciale a ocupat un loc central, având în vedere termenele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că formațiunea sa își menține angajamentul de a finaliza până la sfârșitul lunii noiembrie demersurile necesare pentru reglementarea pensiilor speciale.

„Biroul Politic a reînnoit sprijinul pentru rezolvarea celor trei probleme pe care le-am discutat, în sensul că vom susţine reducerea numărului de parlamentari, vom susţine rezolvarea în cursul lunii noiembrie a problemei care ţine de pensiile speciale şi vom susţine reforma în administraţia publică locală şi cea centrală”, a afirmat Ilie Bolojan, la finalul ședinței conducerii PNL.

Această decizie vine într-un moment în care presiunile externe și interne se intensifică, deoarece pensiile speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene. România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro dacă legislația nu este clarificată până la termenul-limită.

Termen-limită pentru adoptarea noii legi a pensiilor speciale

Subiectul pensiilor speciale a generat controverse în ultimele luni, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat, în luna octombrie, că forma actuală a legii este neconstituțională. Totuși, motivarea deciziei a indicat că problema nu ține de conținutul normelor, ci de procedura de avizare, în special de faptul că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Această clarificare lasă deschisă calea pentru modificarea rapidă a actului normativ, însă presiunea de timp este semnificativă. Până la sfârșitul lunii noiembrie, Guvernul trebuie să revină cu o variantă conformă cerințelor CCR, dar și compatibilă cu angajamentele europene.

În acest context, discuțiile din coaliție au rolul de a defini o soluție comună care să evite un nou blocaj. În multe dintre întâlnirile anterioare ale liderilor, nu s-a ajuns la o înțelegere privind forma finală a legii.

Reforma administrației, o altă prioritate amânată

Un alt subiect abordat în ședința Biroului Politic Național a vizat reforma administrației publice, un proiect care stagnează de mai multe luni. Divergențele dintre partidele din coaliție au vizat în special dimensiunea restructurărilor din aparatul de stat și impactul acestora asupra personalului bugetar.

PNL susține că reorganizarea instituțiilor, atât la nivel local, cât și central, este esențială pentru eficientizarea cheltuielilor și pentru modernizarea serviciilor publice. În cadrul întâlnirii, conducerea liberală a reiterat sprijinul pentru un calendar clar de aplicare a măsurilor administrative.

Reforma, considerată una dintre condițiile pentru menținerea sustenabilității financiare, a fost amânată în repetate rânduri, pe fondul lipsei de consens politic. Potrivit reprezentanților PNL, obiectivul este ca procesul de restructurare să înceapă odată cu finalizarea discuțiilor privind pensiile speciale, astfel încât pachetul de reforme să fie coerent și aplicabil până la finalul anului.

Liderii coaliției urmează să se reunească din nou marți pentru a discuta punctele sensibile din agenda guvernamentală. Subiectele aflate pe masă includ, pe lângă pensiile speciale și reforma administrativă, reducerea numărului de parlamentari — o măsură reluată periodic în dezbaterile politice, dar niciodată aplicată integral.