ÎCCJ vorbește despre „acțiuni concertate de destabilizare”
Instanța supremă susține că această campanie de denigrare, fără precedent, ar avea scopul de a submina statul de drept și de a crea presiune asupra magistraților.
Potrivit comunicatului, acțiunea s-ar desfășura prin mai multe mecanisme de manipulare, printre care instigarea populației împotriva judecătorilor și răspândirea de informații false.
Judecătorii arată că momentul declanșator al acestei campanii ar fi fost sesizarea Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale ÎCCJ cu privire la pensiile magistraților. După această sesizare, susțin reprezentanții instanței, s-a orchestrat o amplă acțiune mediatică de incitare la ură față de corpul magistraților, bazată pe informații inexacte care ar fi distorsionat sensul juridic al demersului.
Exemple de dezinformare indicate de ÎCCJ
Înalta Curte enumeră mai multe cazuri prezentate în spațiul public, pe care le consideră exemple de manipulare:
- răspândirea informației false potrivit căreia ÎCCJ ar fi dispus eliberarea fostului ministru Darius Vîlcov;
- prezentarea eronată a deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025, susținându-se că aceasta ar fi eliminat un caz de casare, fapt infirmat de instanță;
- acuzațiile privind o presupusă înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, deși, potrivit ÎCCJ, măsura ar fi fost adoptată în condiții procedurale corecte;
- interpretarea greșită a deciziilor de unificare a practicii judiciare (RIL și HP), care, potrivit instanței, se bazează exclusiv pe aplicarea legii, nu pe evaluarea unor cazuri individuale.
De asemenea, instanța critică „demersurile mediatice de influențare a instanțelor” prin presiune asupra judecătorilor înainte de soluționarea unor cauze importante și folosirea „experților anonimi” pentru acreditarea unor speculații nefondate.
Înalta Curte, apel la verificarea informațiilor și la respectarea legislației privind dezinformarea
ÎCCJ susține că toate aceste acțiuni au ca scop crearea unei emoții publice artificiale și subminarea deliberată a încrederii în sistemul de justiție. Potrivit comunicatului, manipularea opiniei publice împotriva unei puteri a statului reprezintă „un demers de destabilizare a ordinii constituționale”.
Instanța face apel la opinia publică să verifice informațiile din surse oficiale și să nu se lase influențată de campanii de dezinformare. Totodată, solicită autorităților competente să-și îndeplinească rolul în prevenirea atacurilor hibride asupra puterii judecătorești.
Înalta Curte a reamintit că hotărârile judecătorești sunt acte oficiale ale statului și că respectarea independenței justiției este o condiție esențială a statului de drept.
„Manipularea societății împotriva justiției subminează statul de drept
Campania de denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor, fără precedent din aceste zile, reprezintă acțiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie afiliați acestora. Acest demers susținut se derulează prin:
1. Instigarea populației împotriva judecătorilor prin stigmatizare socioprofesională cu privire la statutul acestora. Faptul declanșator a fost sesizarea Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale ÎCCJ referitor la pensiile magistraților, demers cu privire la care s-a orchestrat o campanie de incitare la ură a populației împotriva judecătorilor, prin vehicularea unor informații false, de natură să distorsioneze dezbaterea, denaturând cadrul legitim al sesizării privind controlul de constituționalitate.
2. Consecutiv acestui demers, campania s-a dezvoltat prin propagarea de informații vădit false referitoare la cauze de impact, cu titlu de exemplu:
a. Eliberarea unui condamnat (Darius Vîlcov) printr-o decizie a ÎCCJ, fapt care nu are nici o bază reală.
b. Propagarea informației că eliberarea altor doi condamnați a fost dispusă fără bază legală – prin difuzarea informației false cu privire la caracterul deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025, susținându-se nereal că prin aceasta ar fi fost eliminat cazul de casare în baza căruia s-a pronunțat decizia Instanței supreme.
c. Propagarea informației false privind presupusa înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, în condițiile în care măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării, au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată.
d. Distorsionarea conținutului și naturii dispozițiilor din soluțiile de unificare a practicii judiciare, pronunțate în RIL și HP, care reunesc completuri colegiale de câte 25, respectiv 9 judecători, judecata făcându-se în interpretarea și aplicarea legii, fără să evalueze situații juridice individuale.
e. Demersuri mediatice de influențare a instanțelor prin presiune asupra judecătorilor înaintea soluționării unor cauze de interes public, prin culpabilizarea sau denigrarea acestora.
3. Utilizarea unor mecanisme de manipulare, cum ar fi invocarea „experților anonimi”, pentru a acredita speculații ce urmăresc schimbarea situației reale cu privire la procedurile judiciare și cadrul normativ incident.
Toate acestea au ca scop crearea unei emoții publice puternice, stimulată de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor și procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiție. Canalizarea deliberată a emoției publice prin campanii de manipulare împotriva unei puteri a statului reprezintă un demers de destabilizare a ordinii constituționale.
Atragem atenția că Instanța supremă este o instituție fundamentală a Statutului Român iar hotărârile judecătorești reprezentă acte oficiale ale statului.În acest context, pentru informarea corectă solicităm ca, în exercițiul libertății de exprimare, formatorii de opinie să respecte rigorile legislației europene și naționale în privința combaterii dezinformării pentru protejarea interesului public, precum limitele impuse de Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru respectarea drepturilor altor persoane și a familiilor acestora, fiind aplicabile și prevederile art. 57 din Constituția României.
Solicităm opiniei publice să fie atentă la aceste dezinformări și să verifice informațiile din date oficiale sau din mai multe surse și să nu se lase influențată de demersurile de subminare a ordinii drept.
Solicităm, de asemenea, autorităților statului să își îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești”, a comunicat ÎCCJ.
