Hotelierii critică taxa specială de promovare turistică pentru 2026: Bucureşti riscă să rămână o destinaţie scumpă fiscal

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) critică aprobarea, pe 23 decembrie, a taxei speciale de promovare turistică pentru 2026 de către Consiliul General al Municipiului București. Reprezentanții hotelierilor susțin că nu au fost consultați și că proiectul nu a respectat termenele minime prevăzute de legea transparenței decizionale.

FIHR critică aprobarea taxei de promovare turistică pentru 2026 fără consultarea hotelierilor

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a atras atenția că taxa specială de promovare turistică pentru 2026, aprobată pe 23 decembrie de Consiliul General al Municipiului București, a fost adoptată fără consultarea mediului privat și fără prezentarea unui plan clar și transparent privind utilizarea fondurilor colectate.

”Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) atrage atenţia asupra modului în care a fost aprobată tax specială de promovare turistică pentru anul 2026 de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe 23 decembrie, fără o consultare a mediului privat şi fără prezentarea unui plan transparent de utilizare a fondurilor colectate”, arată FIHR.

Reprezentanții FIHR susțin că industria hotelieră din București, care furnizează majoritatea capacității de cazare din Capitală și contribuie constant la bugetul local, nu a fost implicată în procesul decizional, deși măsura are un impact direct și semnificativ asupra operatorilor economici.

„Turismul nu poate fi administrat eficient prin decizii unilaterale. În toate capitalele europene care performează, politicile turistice sunt construite împreună cu industria. La Bucureşti, am asistat la o procedură accelerată, care i-a exclus tocmai pe partenerii care finanţează această taxă”, declară FIHR.

FIHR critică aprobarea rapidă a taxei de promovare turistică din București fără transparență și plan clar de utilizare a fondurilor

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) semnalează că proiectul de hotărâre privind taxa specială de promovare turistică a fost publicat pe 19 decembrie, retras pe 22 decembrie și supus votului pe 23 decembrie, într-un interval extrem de scurt, fără respectarea termenelor minime prevăzute de legea transparenței decizionale. Această procedură a împiedicat realizarea unei analize de impact și a unei dezbateri reale asupra efectelor economice și operaționale ale măsurii.

FIHR atrage atenția și asupra lipsei unui plan concret, public și asumat privind utilizarea sumelor colectate, care se ridicau anterior la aproximativ 4,5 milioane de euro anual.

”În prezent, Bucureşti nu dispune de o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD) operaţională, iar strategia de promovare a Capitalei lipseşte sau este fragmentată. Se colectează bani fără să existe obiective clare, indicatori de performanţă sau un calendar de acţiuni. Industria este pusă în situaţia de a finanţa un mecanism care nu are încă o arhitectură funcţională”, subliniază reprezentanţii federaţiei.

FIHR subliniază că există deja fonduri necheltuite, colectate în anii anteriori din taxa de promovare turistică, din cauza absenței unui mecanism de implementare și a unei structuri dedicate care să gestioneze strategic aceste resurse.

”În majoritatea capitalelor europene, taxele de oraş sunt administrate prin organizaţii de management al destinaţiei, în parteneriat public–privat, cu bugete transparente şi programe multianuale de promovare. Mediul privat este implicat în definirea priorităţilor, iar autorităţile îşi asumă rolul de coordonator şi garant al interesului public. Bucureşti riscă să rămână o destinaţie scumpă fiscal, dar slab promovată, dacă nu schimbă paradigma. Nu taxa este problema, ci lipsa de strategie, dialog şi responsabilitate în cheltuirea banilor”, avertizează FIHR.

Federația Industriei Hoteliere din România solicită reluarea dialogului cu mediul privat, reevaluarea deciziei adoptate și corelarea oricărei forme de taxare cu funcționarea efectivă a OMD București, precum și cu un plan clar, transparent și măsurabil pentru promovarea orașului.

„Industria hotelieră nu contestă necesitatea promovării. Contestă modul netransparent în care se iau decizii şi lipsa unui proiect clar pentru Bucureşti. Turismul are nevoie de parteneriat, nu de improvizaţie administrativă”, concluzionează FIHR”.

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), prezentă în 28 de județe și reprezentând peste 18.300 camere, apără interesele industriei hoteliere de 35 de ani și este membră în structuri naționale și europene relevante. Taxa pentru turiștii cazați în București este de 10 lei pe noapte, Primăria estimând venituri de circa 15 milioane de lei pentru bugetul local.