Guvernul stabilește noi reguli pentru biodiversitate. Ordonanța adoptată aliniază România la țintele UE pentru 2030

Guvernul României a adoptat vineri, 3 aprilie 2026, o ordonanță de urgență care modifică legislația privind ariile naturale protejate. Actul normativ introduce cadrul pentru desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate și reprezintă un jalon asumat prin PNRR. Măsura vizează alinierea legislației naționale la Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030. Decizia a fost luată în ședința Executivului de la București.

Guvernul introduce oficial zonele prioritare pentru biodiversitate și redefinește protecția strictă

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care revizuiește în mod substanțial cadrul legislativ privind protecția naturii, prin modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 57/2007. Intervenția legislativă vizează atât regimul ariilor naturale protejate, cât și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, într-un context marcat de angajamente europene clare.

Actul normativ introduce în mod explicit conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate, o categorie esențială pentru atingerea obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Totodată, documentul aduce clarificări terminologice, în special în ceea ce privește sintagma „zonă de protecție strictă”, eliminând ambiguitățile existente în legislația anterioară.

Potrivit autorităților, această reglementare are rolul de a asigura o protecție mai eficientă a ecosistemelor valoroase, prin stabilirea unor criterii unitare și coerente la nivel național. Măsura este considerată un pas necesar pentru armonizarea cadrului legislativ intern cu standardele europene în materie de conservare a biodiversității.

Executivul subliniază că ordonanța reprezintă un jalon important în implementarea reformelor asumate prin PNRR, fiind direct legată de obiectivele Strategiei UE privind biodiversitatea pentru anul 2030.

Criterii clare de desemnare și tipuri de zone incluse în noul cadru legislativ

Guvernul stabilește prin această ordonanță mecanismele concrete prin care vor fi identificate și desemnate zonele prioritare pentru biodiversitate, introducând un instrument administrativ nou – Catalogul național al acestor zone. Acesta va fi aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.

În același timp, actul normativ introduce condiții suplimentare pentru anumite tipuri de terenuri.

„Zonele prioritare pentru biodiversitate se desemnează prin includerea în Catalogul naţional al zonelor prioritare pentru biodiversitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul zonelor prioritare pentru biodiversitate care se suprapun cu pajişti permanente desemnarea acestora se face cu avizul autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii”, precizează Guvernul într-un comunicat oficial.

Lista zonelor care intră sub incidența noii reglementări este extinsă și include multiple categorii de arii protejate. Printre acestea se regăsesc rezervațiile științifice, zonele de protecție strictă din parcurile naționale și naturale, precum și zonele strict protejate din rezervațiile biosferei.

Zonele prioritare pentru biodiversitate sunt definite în mod explicit de Guvern și includ următoarele categorii:

a) rezervaţiile ştiinţifice;
b) zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale şi naturale;
c) zonele strict protejate din rezervaţiile biosferei;
d) pădurile virgine şi cvasivirgine;
e) zonele de protecţie integrală din parcuri naţionale şi naturale;
f) Situl Patrimoniului Mondial UNESCO „Păduri de fag primare şi seculare din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei”, de pe teritoriul românesc;
g) monumentele naturii;
h) rezervaţii naturale;
i) suprafeţe terestre şi marine, altele decât cele prevăzute la lit. a) – h), stabilite în baza Metodologiei de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate.

De asemenea, sunt incluse pădurile virgine și cvasivirgine, zonele de protecție integrală din parcuri, monumentele naturii și rezervațiile naturale. O categorie distinctă o reprezintă siturile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum „Păduri de fag primare și seculare din Carpați și alte regiuni ale Europei”, de pe teritoriul României.

Nu în ultimul rând, ordonanța permite includerea unor suprafețe terestre și marine suplimentare, identificate pe baza unei metodologii specifice, ceea ce oferă flexibilitate în extinderea rețelei de protecție a biodiversității.

Măsură-cheie în PNRR pentru reforma managementului ariilor protejate

Guvernul leagă direct adoptarea acestei ordonanțe de implementarea Reformei 2 din cadrul PNRR, care vizează modernizarea sistemului de management al ariilor naturale protejate. Reforma face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri și investiții dedicate protecției mediului și combaterii degradării ecosistemelor.

Executivul detaliază rolul acestei inițiative în contextul angajamentelor europene.

„Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost aprobată Reforma 2 – Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate pentru Strategia Europeană privind biodiversitatea, care se implementează prin măsuri şi investiţii.

Una dintre măsurile de investiţii o constituie Investiţia 3 – Identificarea zonelor potenţiale de protecţie strictă în habitate naturale terestre şi marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, cu jalonul 34 – „Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) pentru desemnarea zonelor de protecţie strictă”, mai afirmă Executivul.

Prin acest demers, autoritățile urmăresc nu doar respectarea unui calendar strict de reforme, ci și crearea unui cadru funcțional pentru conservarea pe termen lung a biodiversității. Ordonanța adoptată introduce astfel instrumentele necesare pentru identificarea și protejarea zonelor cu valoare ecologică ridicată, în concordanță cu politicile europene.

Implementarea acestor prevederi urmează să influențeze direct modul în care sunt administrate ariile naturale protejate, inclusiv printr-o mai bună coordonare între instituțiile responsabile și prin integrarea criteriilor științifice în procesul decizional.