România pregătește investiții uriașe. Dragoș Pîslaru: 60-70 de miliarde de euro vor fi mobilizate prin piețele financiare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat recent o serie de estimări și direcții strategice privind utilizarea fondurilor europene și dezvoltarea economică a României în următorii ani. Potrivit explicațiilor oferite de acesta, în perioada 2028-2034 ar urma să fie mobilizate între 60 și 70 de miliarde de euro prin piețele financiare, prin intermediul unor proiecte strategice.

Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat că rolul Guvernului și al ministerului se transformă treptat într-unul de tip „instituție financiară cu efect de levier”, în care accentul nu mai cade exclusiv pe finanțare directă, ci pe stimularea fluxurilor de capital prin intermediari.

Dragoș Pîslaru spune că Guvernul schimbă strategia economică a României

În această logică, IMM-urile ar urma să acceseze finanțare prin bănci, fonduri de investiții și alți intermediari financiari, nu direct prin minister. Această abordare ar permite mobilizarea sumelor estimate pentru perioada 2028-2034, prin utilizarea instrumentelor financiare și a proiectelor strategice, cu obiectivul de a crește sofisticarea și ambiția mecanismelor de finanțare publică și privată.

„Guvernul, și în special ministerul Fondurilor Europene, devine din ce în ce mai mult o parte a instituției financiare de tip levier. Ne-am dori ca IMM-urile să nu mai meargă la minister, ci să meargă la intermediarii financiari, la bănci, la fonduri de equity. Și făcând acest lucru, estimăm 60-70 de miliarde de euro care vor fi mobilizate prin piețele financiare, prin proiecte strategice, pentru perioada 2028-2034. Aș dori să invit pe toată lumea să se alăture acestei viziuni de a utiliza levierul, de a crește sofisticarea, ambiția pe care o avem în ceea ce privește instrumentele financiare și instituțiile financiare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Pîslaru a precizat că această direcție este în concordanță cu concluziile raportului Letta privind piața unică și uniunea economiilor și investițiilor, precum și cu recomandările raportului Draghi, care evidențiază necesitatea direcționării capitalului către creșterea competitivității sectorului privat. În opinia sa, această schimbare reprezintă o soluție pentru depășirea așa-numitei capcane a venitului mediu, fenomen care afectează România și alte state din regiune.

„Aceasta este singura cale prin care putem să depășim de fapt capcana venitului mediu, care, desigur, este resimțită acum de România și de unele dintre țările vecine de asemenea”, a declarat Pîslaru.

România este considerată una dintre țările cu cele mai bune performanțe în materie de recuperare a decalajelor

În ceea ce privește impactul fondurilor europene asupra economiei românești, ministrul a evidențiat evoluția semnificativă înregistrată de la aderarea la Uniunea Europeană. România a crescut de la aproximativ 44% din media UE, raportat la standardul puterii de cumpărare în 2007, la aproximativ 80% în prezent.

„Cea mai bună dovadă că banii europeni, sunt cu adevărat semnificativi pentru România este să ne uităm la cifre. În 2007, România era la 44% din media Uniunii Europene la standardul puterii de cumpărare. Astăzi suntem la 80%. Dacă lăsăm Irlanda deoparte, pentru că acolo există active americane care distorsionează, România este cea mai de succes țară care, în termeni de convergență, din punct de vedere al PIB-ului”, a mai spus ministrul.

Această evoluție este susținută de accesarea a peste 108 miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit la convergența economică. În acest context, România este considerată una dintre țările cu cele mai bune performanțe în materie de recuperare a decalajelor, chiar peste alte state din regiune.

„Folosind fonduri UE, peste 108 miliarde de euro primite, am reușit de fapt imposibilul. Este foarte important de înțeles că, în termeni de viteză și recuperare a decalajelor, suntem cu mult peste Polonia sau celelalte țări din zonă”, a subliniat acesta.

Evoluția economică a României este un exemplu de succes în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene

Ministrul a menționat că, deși există în continuare anumite dezechilibre și diferențe de dezvoltare, evoluția economică a României poate fi descrisă ca un exemplu de succes în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene. Totodată, acesta a arătat că perioada de până acum a fost caracterizată de un model economic bazat în mare parte pe consum, care a susținut creșterea economică, dar a generat și dezechilibre structurale.

„Trecem de la consum la investiții. Și acum suntem într-o zonă de investiții care se bazează în principal pe investiții publice. În sfârșit finalizăm autostrăzile, în sfârșit finalizăm sistemul feroviar, în sfârșit modernizăm sistemele de canalizare și apă și așa mai departe. Este o dovadă vie că ne ocupăm de infrastructura de bază”, a explicat ministrul.

România se află într-un moment de tranziție către un model economic centrat pe investiții

În prezent, România se află într-un moment de tranziție către un model economic centrat pe investiții. Acest proces implică în principal investiții publice în infrastructură, inclusiv finalizarea autostrăzilor, modernizarea sistemului feroviar și dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare. Aceste proiecte sunt prezentate ca dovadă a progresului în ceea ce privește infrastructura de bază și a orientării către dezvoltare sustenabilă.

Pentru perioada 2028-2034, obiectivul declarat este trecerea de la investiții predominant publice la o implicare mai mare a sectorului privat. Acest lucru ar urma să fie realizat prin utilizarea instrumentelor financiare, a instituțiilor specializate și a efectului de levier, astfel încât capitalul public să atragă investiții suplimentare din mediul privat. În acest sens, se urmărește o modificare a raportului actual dintre investițiile publice și cele private, de la o pondere dominant publică la una în care sectorul privat să contribuie cu cel puțin o treime sau chiar mai mult din totalul investițiilor.

„Vom face asta prin utilizarea instituțiilor financiare, folosirea instrumentelor financiare și a efectului de levier. Ideea principală este cum să trecem de la o realitate în care primești un euro și apoi cheltuiești un euro și apoi 80% merge către sectorul public și doar 20% către sectorul privat, la o realitate în care cel puțin o treime, dacă nu mai mult, este realizată de sectorul privat. Să folosim efectul de levier pe asta”, a spus Dragoș Pîslaru.

România ocupă o poziție favorabilă în ceea ce privește implementarea fondurilor de coeziune

Un exemplu oferit de ministru în acest sens este utilizarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde România a direcționat aproximativ 400 de milioane de euro către fonduri de tip equity. Aceste sume au generat investiții totale de circa 2,3 miliarde de euro, ceea ce indică un efect de multiplicare de aproximativ 5,8 ori. Acest mecanism este prezentat ca model pentru viitoarele instrumente financiare care ar putea fi dezvoltate la nivel național.

În acest context, este menționată și importanța noii Bănci de Investiții și Dezvoltare, aflată într-o etapă avansată de evaluare instituțională. Aceasta este considerată un element cheie pentru implementarea instrumentelor financiare și pentru susținerea investițiilor în economie, având rolul de a facilita accesul la finanțare și de a sprijini proiectele strategice.

Referitor la evoluția pe termen scurt, anul 2026 este definit ca fiind anul dedicat recuperării programului PNRR, în timp ce anul 2027 este prognozat ca un an al coeziunii, în care România ar urma să utilizeze sume semnificative din fonduri europene. Estimările indică cheltuieli de aproximativ 7-8 miliarde de euro pentru proiecte de coeziune în anul următor.

De asemenea, ministrul a arătat că România ocupă o poziție favorabilă în ceea ce privește implementarea fondurilor de coeziune, situându-se pe locul opt în funcție de plăți și absorbție și pe locul doi în ceea ce privește sumele alocate. Până în prezent, au fost deja cheltuite aproximativ 9 miliarde de euro pentru proiecte de coeziune, ceea ce indică un ritm considerat bun de implementare.

Indicator	Valoare
Total fonduri primite de România	108,289 miliarde euro
Contribuția României la bugetul UE	35,908 miliarde euro
Sold net (fonduri rămase în România)	72,38 miliarde euro
Perioada analizată	1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2025

Declarația ministrului Dragoș Pîslaru a fost făcută în cadrul conferinței „Economist Romania Government Roundtable 2026”.

MIPE a publicat tabloul de bord aferent fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat tabloul de bord aferent fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027, oferind o imagine de ansamblu asupra sumelor atrase până în prezent.