Interzis pentru românii care stau la curte. Codul civil stabilește mai multe reguli. Nerespectarea se pedepsește cu amendă de până la 1.000 de lei

Plantarea unui copac în apropierea gardului poate părea o chestiune simplă, însă poate deveni rapid un motiv de conflict între proprietari. În România, regulile privind distanța la care pot fi plantați arborii sunt stabilite în principal de Codul civil, însă, în anumite situații, pot fi aplicabile și regulamentele locale de urbanism sau legi speciale referitoare la spațiile verzi, drumuri, rețele de utilități ori arii naturale protejate.

Codul civil stabilește mai multe reguli pentru proprietari

Regula generală prevăzută de Codul civil este că arborii trebuie plantați la cel puțin 2 metri de linia de hotar, dacă o lege, regulamentul de urbanism sau obiceiul locului nu stabilește o altă distanță. Totuși, acest lucru nu înseamnă că un proprietar care plantează un copac la un metru de gard primește automat amendă. Codul civil stabilește, în primul rând, drepturile pe care le are proprietarul terenului vecin.

Un alt aspect important este că linia gardului nu coincide întotdeauna, din punct de vedere juridic, cu linia de hotar. Atunci când există neclarități, primul pas ar trebui să fie verificarea documentelor cadastrale și a limitelor imobilului.

Ce spune Codul civil despre plantarea copacilor lângă gard

Articolul 613 din Codul civil reprezintă principala normă în această materie. În lipsa unor dispoziții speciale prevăzute de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, arborii trebuie sădiți la cel puțin 2 metri de linia de hotar.

Există însă și excepții prevăzute chiar de acest articol. Regula celor 2 metri nu se aplică arborilor care au mai puțin de 2 metri, plantațiilor și gardurilor vii.

Prin urmare, proprietarul care intenționează să planteze un copac în propria curte trebuie să verifice nu doar distanța față de gard, ci și poziția liniei juridice de hotar, precum și eventualele reguli locale aplicabile.

O altă prevedere relevantă este articolul 612 din Codul civil, care stabilește, ca regulă generală, că lucrările, construcțiile și plantațiile trebuie realizate la minimum 60 de centimetri de linia de hotar, dacă legea sau regulamentul de urbanism nu prevede altceva și cu condiția să nu fie afectate drepturile proprietarului vecin. În cazul arborilor există însă regula specială prevăzută de articolul 613.

De ce contează distanța față de linia de hotar

Spre exemplu, dacă un proprietar plantează un nuc la 50 de centimetri de linia de hotar, regula generală din Codul civil nu este respectată în cazul în care nu există o dispoziție specială care să permită o altă distanță.

În schimb, dacă arborele are mai puțin de 2 metri înălțime, acesta intră în excepția prevăzută de articolul 613. Chiar și în acest caz trebuie verificate eventualele reguli locale sau alte norme speciale.

De asemenea, măsurarea distanței nu trebuie făcută automat de la gard. Dacă există suspiciuni că gardul nu este amplasat exact pe hotar, trebuie stabilită mai întâi poziția juridică a limitei dintre proprietăți. Cei 2 metri se calculează față de linia de hotar, nu pur și simplu față de locul în care a fost montat gardul.

Ce drepturi are vecinul dacă arborele este plantat prea aproape

În cazul în care un arbore este plantat la o distanță mai mică decât cea prevăzută de lege, proprietarul terenului vecin beneficiază de un drept expres.

Articolul 613 prevede că acesta poate solicita scoaterea arborelui sau, după caz, tăierea lui la înălțimea cuvenită. Cheltuielile sunt suportate de proprietarul terenului pe care a fost plantat arborele.

Așadar, costurile pentru îndepărtarea unui copac plantat prea aproape de hotar nu revin vecinului afectat, ci proprietarului care a făcut plantația.

În practică, problema poate începe printr-o solicitare amiabilă, de preferat formulată în scris. Dacă proprietarul refuză să remedieze situația, vecinul își poate valorifica drepturile în instanță.

Pentru a susține o astfel de cerere, proprietarul care reclamă situația trebuie să poată demonstra existența și poziția hotarului și faptul că arborele intră în categoria pentru care se aplică regula prevăzută de Codul civil.

Ce se întâmplă dacă proprietarul refuză să scoată copacul

O simplă solicitare verbală a vecinului nu îi permite acestuia să intre pe proprietatea altcuiva și să taie arborele după bunul plac.

Dacă nu se ajunge la un acord, vecinul poate solicita în instanță îndepărtarea sau tăierea arborelui, în baza dreptului recunoscut de articolul 613.

Dacă ulterior există o hotărâre judecătorească executorie care stabilește obligația, iar proprietarul nu o respectă, se poate ajunge la executare silită, în condițiile Codului de procedură civilă. Pentru obligațiile de a face, legislația privind executarea silită permite aplicarea mecanismelor prevăzute de lege pentru determinarea debitorului să își îndeplinească obligația.

Problema poate deveni mai complexă dacă arborele produce și un prejudiciu. Atunci când inconvenientele depășesc limitele normale ale vecinătății, Codul civil permite instanței să acorde despăgubiri și, atunci când este posibil, să dispună restabilirea situației anterioare. În cazul unui prejudiciu iminent sau foarte probabil, instanța poate lua măsuri pentru prevenirea pagubei.

Astfel, un arbore plantat prea aproape de hotar poate conduce nu numai la o cerere de îndepărtare, ci, în funcție de consecințe, și la solicitarea unor despăgubiri.

Ce se întâmplă când ramurile sau rădăcinile trec pe terenul vecinului

Există și situația în care arborele a fost plantat legal, dar, pe măsură ce crește, ramurile sau rădăcinile ajung pe proprietatea vecină.

Articolul 613 alin. (3) din Codul civil prevede că proprietarul terenului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparținând vecinului are dreptul să le taie.

Același articol îi permite proprietarului să păstreze fructele care cad în mod natural pe terenul său.

Este însă importantă diferența dintre această situație și tăierea întregului arbore. Dreptul vecinului se referă la rădăcinile și ramurile care au ajuns pe proprietatea sa.

De exemplu, un cireș plantat la 3 metri de hotar respectă, în principiu, regula generală. Dacă, după câțiva ani, ramurile trec peste gard și ajung în curtea vecină, proprietarul acelui teren poate interveni asupra ramurilor care se întind pe proprietatea sa, în condițiile legii.

Ce copaci pot fi plantați la mai puțin de 2 metri de gard

Codul civil nu stabilește o listă națională de specii de copaci care pot fi plantați lângă gard și de specii care sunt interzise.

Regula este stabilită în funcție de categoria plantei și de înălțime. Articolul 613 prevede excepția pentru arborii care au mai puțin de 2 metri, precum și pentru plantații și garduri vii.

Această excepție nu înseamnă însă că orice plantă poate fi amplasată fără nicio limită, în orice localitate. Regulamentele locale de urbanism pot stabili reguli suplimentare, iar alte acte normative pot deveni aplicabile în funcție de amplasament.

De exemplu, o proprietate situată lângă un drum public poate fi supusă unor reguli speciale privind plantațiile și vizibilitatea. În cazul unei proprietăți aflate într-o arie naturală protejată, pot deveni aplicabile prevederi speciale din legislația de mediu.

Din acest motiv, înainte de plantarea unui arbore de talie mare este recomandată verificarea atât a Codului civil, cât și a regulilor locale.

Ce se întâmplă dacă nu există un vecin privat

Faptul că dincolo de gard nu există o casă sau un proprietar privat nu înseamnă automat că arborele poate fi plantat oriunde.

Codul civil se referă la distanța față de linia de hotar, nu la distanța față de casa vecinului. În plus, articolul 613 ține cont de eventualele dispoziții din lege, regulamentul de urbanism sau obiceiul locului.

Dacă dincolo de gard se află un teren al primăriei, un drum, un parc sau un alt teren cu regim special, trebuie verificat cine este proprietarul și ce norme se aplică.

Trebuie făcută și diferența dintre lipsa unui vecin privat și lipsa unui proprietar. Un teren gol nu este neapărat un teren fără proprietar.

Dacă terenul aparține domeniului public sau este afectat unei infrastructuri, pot exista reguli speciale care depășesc relația obișnuită dintre doi proprietari privați.

Când poate apărea o amendă

Un aspect esențial este diferența dintre răspunderea civilă și cea contravențională.

Codul civil nu prevede o amendă automată pentru simplul fapt că un proprietar plantează un arbore la un metru de hotar. Într-o asemenea situație, principala consecință prevăzută de articolul 613 este dreptul proprietarului vecin de a solicita scoaterea sau tăierea arborelui.

Amenzile pot apărea atunci când sunt încălcate alte norme legale, în funcție de amplasamentul arborelui și de acțiunea concretă a proprietarului.

Plantarea sau ocuparea nelegitimă a unui spațiu verde se pedepsește cu amendă

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților prevede că folosirea neautorizată și ocuparea nelegitimă a terenurilor cu spații verzi reprezintă contravenții.

În forma actuală a legii, pentru încălcarea art. 21 lit. e), referitoare la ocuparea nelegitimă a terenurilor cu spații verzi, amenda este cuprinsă între 200 și 1.000 de lei pentru persoanele fizice și între 1.000 și 5.000 de lei pentru persoanele juridice.

Așadar, dacă situația nu este doar un conflict privind distanța față de hotar, ci presupune ocuparea nelegitimă a unui teren care are regimul juridic de spațiu verde, poate apărea și o sancțiune contravențională.

Legea prevede, de asemenea, că prejudiciile produse spațiilor verzi se recuperează în baza unei hotărâri judecătorești definitive.

Se aplică reguli diferite în cazul terenurilor situate în zona unui drum public

Se aplică reguli diferite în cazul terenurilor situate în zona unui drum public. Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor stabilește reguli pentru zonele de siguranță și zonele de protecție ale drumurilor. În aceste zone, proprietarii sau administratorii terenurilor nu trebuie să realizeze plantații care provoacă înzăpezirea drumului sau împiedică vizibilitatea.

Legislația interzice și obturarea vizibilității indicatoarelor rutiere prin plantații sau alte obstacole.

Prin urmare, dacă un copac este plantat astfel încât, după ce crește, afectează vizibilitatea la o intersecție sau creează un pericol pentru circulație, situația depășește simpla relație dintre doi vecini și pot deveni aplicabile sancțiunile prevăzute de legislația specială.

O atenție suplimentară este necesară și în zonele unde există rețele de utilități. Normele tehnice prevăd distanțe de siguranță față de anumite conducte, cabluri și alte instalații. Există, de exemplu, norme care stabilesc distanțe față de conductele de gaze, cablurile electrice și alte elemente de infrastructură.

Pentru liniile electrice există reguli referitoare la speciile și înălțimea arborilor care pot fi plantați în culoarele de trecere.

Prin urmare, respectarea distanței de 2 metri față de gard sau față de hotar nu este suficientă atunci când terenul se află în apropierea unei infrastructuri. Trebuie respectate și distanțele tehnice prevăzute pentru respectivele rețele.

Reguli suplimentare pot fi aplicabile și proprietăților aflate în arii naturale protejate

Reguli suplimentare pot fi aplicabile și proprietăților aflate în arii naturale protejate. OUG nr. 57/2007 stabilește măsuri de protecție pentru anumite specii de plante sălbatice și interzice, în anumite condiții, recoltarea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea intenționată a plantelor protejate în habitatele lor naturale.

Controlul este exercitat de autoritățile de mediu și de alte structuri competente, în condițiile legii.

Este importantă însă diferența dintre un arbore ornamental plantat în curtea unei case și o specie sălbatică protejată sau un arbore aflat într-un habitat care beneficiază de un regim special.

O altă confuzie frecventă este ideea că proprietarul unui copac îl poate tăia oricând

O altă confuzie frecventă este ideea că proprietarul unui copac îl poate tăia oricând și în orice condiții doar pentru că arborele se află pe terenul său.

În cazul unei curți private obișnuite, situația trebuie analizată în funcție de regimul terenului și de eventualele reguli locale. Pentru arborii aflați însă pe spații verzi publice, în aliniamente stradale sau în alte zone protejate există norme speciale.

Legea nr. 24/2007 prevede, de exemplu, că pentru anumiți arbori ornamentali plantați pe spațiile verzi din domeniul public și pentru cei plantați în aliniamente de-a lungul bulevardelor și străzilor sunt interzise anumite intervenții asupra coroanei, cu excepțiile prevăzute de lege. Printre acestea se numără intervențiile asupra ramurilor uscate sau cele necesare pentru siguranța traficului și a imobilelor.

Pentru încălcarea anumitor prevederi ale Legii nr. 24/2007, sancțiunile pot fi considerabil mai mari decât cele asociate unui simplu conflict de hotar. Pentru anumite intervenții asupra arborilor prevăzute la art. 12 alin. (5) și (6), legea stabilește amenzi de 20.000-40.000 de lei pentru persoane fizice și de 40.000-70.000 de lei pentru persoane juridice.

Aceste amenzi nu trebuie însă confundate cu o amendă pentru simplul fapt că un copac a fost plantat prea aproape de gardul unei proprietăți private.

Cum pot fi verificate regulile din localitate

Pentru că articolul 613 din Codul civil face trimitere expresă la regulamentul de urbanism, regula celor 2 metri trebuie verificată împreună cu eventualele norme locale.

Informațiile pot fi căutate pe site-ul primăriei sau la serviciul de urbanism al localității. Pot fi relevante Planul Urbanistic General, Regulamentul Local de Urbanism, eventualele Planuri Urbanistice Zonale, hotărârile consiliului local referitoare la spațiile verzi, plantări și întreținerea arborilor, precum și regulamentele locale privind gospodărirea localității.

Legea nr. 350/2001 prevede că regulamentul local de urbanism face parte din documentația de urbanism și că regulile de urbanism se aplică inclusiv prin intermediul certificatului de urbanism.

Certificatul de urbanism poate fi solicitat de orice persoană interesată și prezintă regimul juridic, economic și tehnic al imobilului. Acesta este însă un act de informare și nu conferă, prin el însuși, dreptul de a executa lucrări de construire, amenajare sau plantare.

Pentru o situație concretă, proprietarul poate solicita primăriei informații despre reglementările aplicabile parcelei sale și, dacă este necesar, poate cere un certificat de urbanism cu scopul corespunzător.

Cum se verifică exact linia de hotar

Înainte de măsurarea celor 2 metri trebuie stabilit exact de unde se face măsurătoarea. Dacă există îndoieli privind poziția hotarului, proprietarul nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe gard. Acesta poate fi amplasat în interiorul terenului, poate fi mai vechi decât documentația cadastrală sau poate exista un litigiu privind limita dintre proprietăți.

Documentele cadastrale și cartea funciară sunt importante pentru identificarea imobilului și a limitelor sale. În cazul unui conflict serios, proprietarii pot apela la un specialist autorizat pentru verificarea situației cadastrale și, dacă este necesar, se pot adresa instanței.

Legea urbanismului arată inclusiv că informațiile privind dreptul de proprietate și dezmembrările sunt preluate din cartea funciară în cadrul certificatului de urbanism.

Ce reguli trebuie să respecte cei care locuiesc la bloc

Regulile nu sunt importante doar pentru proprietarii de case. Și persoanele care locuiesc la bloc trebuie să verifice regimul juridic al terenului înainte de a planta copaci, flori sau garduri vii pe spațiul verde din jurul imobilului.

Faptul că un spațiu verde se află în fața apartamentului sau este folosit de locatari de mai mulți ani nu înseamnă automat că terenul aparține asociației de proprietari.

Înainte de orice plantare trebuie verificat cine este proprietarul terenului și ce regim juridic are. Multe spații verzi din jurul blocurilor sunt terenuri aflate în proprietatea sau administrarea autorităților locale. În asemenea situații poate fi necesară o autorizație, iar încălcarea prevederilor legale poate atrage amenzi.

Ce trebuie să știe proprietarii

Pentru o curte obișnuită, regula de bază este că un arbore de talie mare nu ar trebui plantat lipit de gard doar pentru că terenul aparține proprietarului.

Înainte de plantare trebuie verificată linia juridică de hotar, nu doar poziția gardului, iar apoi trebuie consultat regulamentul local de urbanism pentru a vedea dacă există reguli diferite.

Dacă terenul se află în apropierea unui drum, a unei rețele de utilități, a unui spațiu verde public sau a unei arii protejate, trebuie verificate și normele speciale aplicabile.

În relația dintre doi proprietari, încălcarea regulii celor 2 metri nu înseamnă automat aplicarea unei amenzi. Principalul efect prevăzut de Codul civil este dreptul vecinului de a solicita scoaterea sau tăierea arborelui, pe cheltuiala proprietarului care l-a plantat. Dacă arborele a produs și un prejudiciu, pot apărea și pretenții pentru despăgubiri.

În schimb, atunci când prin plantare sunt încălcate norme speciale privind spațiile verzi, drumurile, utilitățile sau protecția mediului, pot apărea și sancțiuni contravenționale, uneori de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii de lei, în funcție de fapta concretă și de norma încălcată.