Guvernul a adoptat legea pensiilor din Justiție. Magistrații pregătesc o nouă sesizare la CCR

Guvernul va merge marți, 2 decembrie, în Parlament pentru a-și angaja răspunderea asupra proiectului care modifică substanțial regulile de pensionare din sistemul judiciar, prin creșterea treptată a vârstei de retragere și ajustarea cuantumului pensiilor.

Guvernul reia legea pensiilor din Justiție și pregătește angajarea răspunderii

Executivul a adoptat într-o ședință specială proiectul de lege privind pensiile din Justiție, o formă revizuită a celui respins anterior de Curtea Constituțională. Procesul a fost accelerat, întrucât Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea în fața Parlamentului în data de 2 decembrie, ceea ce înseamnă că actul normativ ar putea fi adoptat rapid, fără dezbatere în plen, dacă nu este depusă și votată o moțiune de cenzură.

Premierul Ilie Bolojan a deschis ședința guvernamentală cu o prezentare a motivelor pentru care Executivul insistă asupra acestor modificări. El a subliniat că proiectul este considerat necesar atât pentru a răspunde cerințelor legate de finanțările europene, cât și pentru a introduce o formă de echilibrare a sistemului de pensii.

În opinia sa, legea urmărește alinierea vârstei de pensionare la standarde mai sustenabile și eliminarea situațiilor în care anumite categorii beneficiau de pensii apropiate ultimului salariu, în condițiile unei vechimi reduse.

„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe de o parte de aspectul de accesare a fondurilor europene, de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu. Și de asemenea pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile”, a declarat Ilie Bolojan.

Proiectul stabilește limite clare pentru beneficiile din sistemul judiciar. Conform formei adoptate de Guvern, pensia unui magistrat nu poate depăși 70% din ultimul salariu net, iar condițiile de vechime sunt setate astfel încât retragerea să nu fie posibilă înaintea unei perioade consistente de activitate profesională.

În plus, vârsta standard de pensionare va fi crescută treptat până la 65 de ani, măsură ce ar urma să fie implementată complet în anul 2040. În continuarea prezentării, premierul a precizat calendarul procedurii parlamentare:

„Proiectul de lege stabilește ca magistrații nu pot avea o pensie mai mare de 70% din ultimul salariu net, o vechime mai mică de 35 de ani, iar vârsta de pensionare să crească la 65 de ani până în 2040.

Vom demara azi procedura de angajare a răspunderii Guvernului și în data de 2 (n.r. decembrie) vom trece la finalizarea procedurii prin prezentarea în Parlament după ce vom primi principalele amendamente de la parlamentari”.

Angajarea răspunderii presupune însă și un risc politic direct. În momentul în care Guvernul prezintă proiectul în Parlament, orice grup parlamentar poate introduce o moțiune de cenzură. Dacă aceasta este adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor, Executivul condus de Ilie Bolojan ar fi demis, iar actul normativ nu ar mai intra în vigoare.

Magistrații contestă modificările și pregătesc sesizarea Curții Constituționale

În timp ce Guvernul insistă asupra urgenței adoptării acestui pachet legislativ, organizațiile profesionale din Justiție au transmis că nu renunță la demersurile de contestare. Magistrații au emis deja un aviz negativ prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, iar reprezentanții lor au anunțat că vor ataca forma actuală a legii la Curtea Constituțională imediat ce aceasta va fi adoptată.

Decizia lor se bazează pe argumentul că unele prevederi ar afecta statutul magistratului și ar putea crea dezechilibre în organizarea internă a sistemului. În plus, se invocă faptul că legea ar modifica în mod semnificativ regimul de pensionare fără a ține cont de particularitățile activității judiciare, ceea ce ar putea genera o presiune suplimentară asupra instanțelor prin menținerea unui volum ridicat de muncă la vârste mai înaintate.

Situația reprezintă o continuare a unei dispute instituționale care durează de mai multe luni. Un prim proiect, adoptat anterior de Guvern, a fost respins luna trecută de Curtea Constituțională.

Instanța a constatat atunci că Executivul nu respectase procedura necesară înainte de aprobarea actului normativ, întrucât nu a așteptat emiterea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii. În urma deciziei CCR, Guvernul a revenit cu o versiune modificată, pe care a adoptat-o după ce CSM a transmis avizul, chiar dacă acesta a fost negativ.

Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au ales să nu comenteze public decizia Executivului de a relua procedura prin angajarea răspunderii, preferând să transmită doar informații procedurale privind avizul oferit. Această rezervă reflectă tensiunile dintre Executiv și sistemul judiciar, tensionări care se pot amplifica în perioada următoare, odată cu planurile magistraților de a sesiza din nou Curtea Constituțională.

În acest context, traseul legislativ rămâne incert până la momentul în care proiectul trece prin etapa parlamentară și, eventual, prin filtrul Curții Constituționale. Discuțiile continuă între instituții, iar evoluția dezbaterii poate influența atât reformele din sistemul judiciar, cât și raporturile dintre puterile statului.