Conflictele de vecinătate – de la garduri și copaci la zgomot sau locuri de parcare – sunt adesea surse de tensiuni și litigii costisitoare. În cadrul unui interviu acordat pentru Capital.ro, Vlad Mureșan, avocat în cadrul societății „Buju Stanciu & Asociații”, explică, pas cu pas, ce se întâmplă înainte și după proces, cum pot fi reduse sau eliminate costurile pentru persoanele cu venituri mici și ce greșeli comune fac românii atunci când sunt dați în judecată.
Avocatul oferă sfaturi practice despre mediere, amânarea termenelor și accesul la informații juridice gratuite, ajutând românii să înțeleagă cum să-și apere drepturile eficient și responsabil.
Ce se întâmplă în conflictele de vecinătate (garduri, copaci, zgomot)? Ce costuri apar?
Vlad Mureșan, avocat în cadrul societății „Buju Stanciu & Asociații”: Conflictele de vecinătate – garduri, copaci, zgomot, locuri de parcare – sunt, probabil, una dintre cele mai frecvente surse de litigii mărunte, dar foarte încărcate emoțional. Din păcate, ele escaladează adesea până în instanță, deși, în mod ideal, ar trebui rezolvate prin dialog și bun-simț. Înainte de proces, recomand întotdeauna câteva etape: discuție calmă cu vecinul, eventual în prezența administratorului sau a președintelui de asociație; sesizarea primăriei sau a poliției locale în caz de construcții ilegale, zgomot excesiv, arbori care afectează siguranța clădirii; apelarea la un mediator.
De multe ori, simplul fapt că o terță persoană neutră ascultă ambele părți ajută. Dacă ajungem totuși în instanță, apar mai multe tipuri de costuri. În primul rând, taxele judiciare de timbru – stabilite potrivit OUG nr. 80/2013 –, care se calculează în funcție de felul cererii (dacă are sau nu valoare în bani). Pentru litigii legate de proprietate, de exemplu, taxa de timbru se raportează la valoarea bunului sau a dreptului în discuție. În al doilea rând, onorariul avocatului, negociat liber, care poate fi uneori mai mare decât taxa de timbru. În al treilea rând, costurile cu expertizele – de exemplu, expertiză topografică pentru stabilirea hotarului, expertiză silvică pentru copaci, expertiză acustică pentru zgomot –, care pot ajunge la sume importante.
La final, partea care pierde poate fi obligată să ramburseze toate aceste cheltuieli celeilalte părți, dacă au fost rezonabile. Un litigiu de vecinătate poate deveni, astfel, disproporționat de scump față de miza inițială. De aceea, insist de fiecare dată: încercați toate variantele amiabile înainte să transformați un gard sau un copac într-un război de ani de zile în instanță.
Poate o persoană cu venituri mici cere scutirea sau reducerea taxelor?
Vlad Mureșan, avocat în cadrul societății „Buju Stanciu & Asociații”: Da, și este foarte important ca oamenii să știe acest lucru. Sistemul românesc are, teoretic, mecanisme tocmai pentru a evita ca justiția să devină un serviciu rezervat celor cu bani. Primul instrument este facilitatea la taxele judiciare de timbru prevăzută de OUG nr. 80/2013: instanța poate acorda scutirea totală sau parțială, reducerea, eșalonarea sau amânarea plății taxei, în funcție de situația materială a persoanei. Se face o cerere motivată, cu acte de venit la dosar, iar judecătorul decide.
Al doilea instrument este ajutorul public judiciar, care poate acoperi nu doar taxele, ci și onorariul avocatului, al expertului judiciar sau al executorului. Și aici, criteriul este același: veniturile persoanei și costurile procesului. Condițiile și formele sunt detaliate în OUG nr. 51/2008.
Mesajul meu este acesta: dacă salariul sau pensia abia vă ajung pentru cheltuielile lunare, nu porniți de la ideea că „nu am bani, deci nu am ce căuta în instanță”. Discutați cu un avocat sau mergeți direct la instanță și întrebați de procedura de ajutor public judiciar și de facilități la taxa de timbru. În multe cazuri, costurile pot fi reduse semnificativ sau chiar eliminate.
Cum poți cere o amânare dacă nu ai avocat sau timp să te pregătești?
Vlad Mureșan, avocat în cadrul societății „Buju Stanciu & Asociații”: Legea nu îți garantează automat amânarea procesului, dar îți permite să o ceri. Practic, trebuie să explici judecătorului, în mod serios și concret, de ce ai nevoie de un nou termen. Cea mai simplă variantă este să formulezi o cerere de amânare a judecății, în care să arăți motivul: ai nevoie de timp să angajezi un avocat, ești internat în spital, ești plecat din țară, nu ai primit la timp copia cererii de chemare în judecată sau ai nevoie să obții anumite documente.
Dacă ai dovezi (adeverință medicală, bilet de avion, programare etc.), este bine să le atașezi. Cererea se poate depune la registratura instanței înainte de termen, se poate trimite prin poștă sau, la multe instanțe, și prin e-mail, dacă verifici în prealabil informațiile de pe portalul instanțelor. La termen, poți cere și verbal un nou termen pentru a-ți angaja avocat sau a-ți pregăti apărarea.
Judecătorul decide dacă motivul este suficient de serios. De aceea, nu recomand să fie tratată amânarea ca o simplă tactică de „tragere de timp”. Dar atunci când există motive reale, instanțele sunt, în general, rezonabile, mai ales la primele termene.
Ce greșeli fac cel mai des oamenii simpli când sunt dați în judecată?
Vlad Mureșan, avocat în cadrul societății „Buju Stanciu & Asociații”: Aș enumera câteva greșeli pe care le văd constant:
- Ignoră citația. O pun într-un sertar și speră că „o să treacă de la sine”. În realitate, procesul merge mai departe, iar hotărârea se poate da în lipsa lor.
- Nu depun întâmpinare în termen. Codul de procedură civilă sancționează deseori lipsa întâmpinării prin decăderea din dreptul de a mai formula anumite apărări sau de a propune anumite probe.
- Vin la proces fără niciun document. Se bazează exclusiv pe „bunul simț” și pe explicații orale, fără acte care să susțină ce spun.
- Scriu la nervi. Trimit e-mailuri sau mesaje foarte agresive, fac postări pe rețelele sociale, injurii publice – toate acestea se pot întoarce împotriva lor, ca probe în dosar.
- Semnează acte fără să le înțeleagă. Acceptă tranzacții, recunoașteri de datorii, renunțări la drepturi fără consultanță juridică, doar ca să „scape mai repede”.
- Ratează termenul de apel. Sunt nemulțumiți de hotărâre, dar ajung la avocat după ce termenul de atac a expirat; uneori la o zi distanță, ceea ce este, efectiv, prea târziu.
Toate aceste greșeli pot fi evitate relativ ușor dacă oamenii ar ști două reguli simple: nu ignora nicio citație și cere ajutor juridic înainte să semnezi sau să renunți la un drept.
Unde pot găsi oamenii informații juridice gratuite? Există linii de asistență sau consultanță pro bono în România?
Vlad Mureșan, avocat în cadrul societății „Buju Stanciu & Asociații”: Există mai multe surse oficiale, gratuite, pe care foarte puțină lume le folosește. În primul rând, Portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro), gestionat de Ministerul Justiției, unde poți vedea stadiul dosarelor, termenele și, foarte important, există ghiduri pentru justițiabili și modele de cereri în materie civilă, penală, de familie etc.
În al doilea rând, Portalul legislativ (legislatie.just.ro), care oferă acces gratuit la textul actualizat al legilor – de la Codul civil și Codul de procedură civilă, până la ordonanțe privind taxele de timbru sau ajutorul public judiciar. Important este mesajul: nu trebuie să plătești neapărat un avocat din primul moment ca să afli, măcar în linii mari, ce drepturi ai. Informația de bază este, în bună măsură, deja acolo, publică.
Ce mesaj aveți pentru oamenii care se tem să meargă în instanță?
Vlad Mureșan, avocat în cadrul societății „Buju Stanciu & Asociații”: Înțeleg această teamă. Instanța poate părea un loc rece, formal, plin de termeni tehnici și proceduri greu de înțeles. Dar, dincolo de aparențe, instanța este un serviciu public, creat tocmai pentru a soluționa conflictele dintre oameni. Constituția României garantează orice persoanei accesul liber la justiție, indiferent de venit, educație sau statut social.
Cea mai mare greșeală nu este să greșești o vorbă în fața judecătorului, ci să nu ajungi deloc în fața lui. Nu vă fie rușine să spuneți: „Nu înțeleg, puteți să-mi explicați, vă rog?”. Judecătorii și avocații au datoria să traducă dreptul din limbaj tehnic în limbaj uman, iar dacă nu vă puteți permite un avocat, cereți explicit informații despre ajutor public judiciar.
