Guvernul reduce numărul de lucrători străini pentru 2026. Patronii avertizează: Românii nu vor munci pe aceste posturi

Piața muncii din România se pregătește pentru o schimbare semnificativă după ce autoritățile au decis diminuarea contingentului anual de lucrători non-UE. Măsura vine în contextul planurilor de restructurare din sectorul bugetar, însă mediul de afaceri avertizează că foștii funcționari publici nu vor accepta posturile ocupate în prezent de muncitorii asiatici.

Contingentul de lucrători străini, redus la 90.000 în 2026

Guvernul României a decis, în cadrul Consiliului Național Tripartit, să reducă numărul maxim de lucrători non-europeni care pot fi aduși în țară la 90.000 de persoane în anul 2026, după mai mulți ani de creștere constantă a contingentului.

Măsura este justificată de autorități prin nevoia de a crea spațiu pe piața muncii pentru persoanele care ar urma să fie disponibilizate din sistemul public, în contextul procesului de reorganizare a administrației.

În prezent, o mare parte dintre muncitorii străini activi în România provin din Asia — în special din Nepal, Sri Lanka și India — și lucrează în construcții, HoReCa, livrări și servicii de menaj, domenii în care deficitul de personal local rămâne ridicat.

Florin Manole: „Nu există locuri de muncă pentru străini și locuri de muncă pentru români”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis un mesaj optimist, susținând că o parte dintre românii disponibilizați ar putea fi integrați în sectorul privat. El respinge ideea că piața muncii ar fi împărțită între joburi „pentru români” și „pentru străini”.

„Avem lucrători străini în diferite domenii, de la IT până la livratori. Există în București și livratori români, există și bone românce. Eu nu cred că există locuri de muncă dedicate lucrătorilor asiatici și locuri de muncă dedicate cetățenilor români”, a declarat Manole.

Declarațiile ministrului sunt însă contrazise de reprezentanții mediului de afaceri, care consideră că reducerea contingentului riscă să accentueze criza forței de muncă.

Patronatele: „Aveam nevoie de cel puțin 150.000 de muncitori”

Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), afirmă că decizia Guvernului nu reflectă realitățile economice din teren.

„Noi am solicitat un contingent de 150.000, astfel încât în țară să ajungă undeva la 100.000 de oameni. Însă, în condițiile actuale, am fi fost fericiți și cu păstrarea contingentului la o sută de mii, pentru că e nevoie de muncitori. Vă repet, muncitorii aceștia vin pentru posturi pentru care nu sunt disponibili cetățeni români”, explică acesta.

Liderul patronatului subliniază că domenii precum construcțiile, transporturile sau alimentația publică ar fi grav afectate dacă accesul lucrătorilor din Asia va fi restricționat.

Specialiștii în resurse umane: „Funcționarii nu vor veni pe salariul minim”

Reprezentanții mediului de afaceri și experții în recrutare sunt sceptici că foștii bugetari vor accepta posturile vacante din sectorul privat.

Antreprenorul Cătălin Mahu, activ în HoReCa, susține că muncitorii străini acoperă o zonă complet diferită a pieței muncii:

„Noi nu importăm specialiști, ci oameni fără nicio specializare, adică forță de muncă brută, pe care o găsim în România într-o altă zonă decât cea a viitorilor disponibilizați de la Guvern. Și am putea să ‘activăm’ de acolo.”

La rândul ei, Sorina Faier, specialist în resurse umane, consideră că diferențele de salarizare și mentalitate sunt prea mari pentru ca foștii funcționari să ocupe aceste posturi:

„Bineînțeles că cei de la stat nu or să vină niciodată pe salariul minim pe economie și pe niște joburi de muncitori calificați sau necalificați, pentru că au și ei o pregătire, sunt obișnuiți cu un anumit salariu. Și sfatul meu pentru cei de la stat este reprofilarea.”

Criza forței de muncă, o problemă structurală

Decizia Guvernului de a limita numărul de lucrători străini reaprinde dezbaterea despre deficitul de personal calificat din economia românească.
Potrivit datelor recente, peste 100.000 de posturi rămân neocupate la nivel național, iar domenii precum construcțiile, transporturile, HoReCa sau curieratul depind tot mai mult de angajații veniți din afara Uniunii Europene.

În timp ce autoritățile speră că restructurările din sistemul public vor aduce forță de muncă suplimentară pe piață, mediul privat avertizează că diferențele de calificare, motivație și salarizare vor împiedica adaptarea rapidă a acestor persoane la cerințele economiei reale.