Guvernul pregătește reforma pensiilor militare. Ilie Bolojan: Dacă oamenii se pensionează la 50-52 ani, nu mai e suportabil

După finalizarea reformei din administrația publică, Guvernul intenționează să treacă la modificarea sistemului de pensii din sectorul de ordine publică și apărare. Premierul Ilie Bolojan spune că schimbarea este inevitabilă și ține de realitățile demografice și de presiunea tot mai mare asupra bugetului de pensii.

Reforma pensiilor militare va urma modelul aplicat magistraților

Premierul Ilie Bolojan a confirmat că pensiile militare vor intra într-un proces de reformă, similar celui aplicat deja în cazul magistraților. El a arătat că vârstele foarte mici de pensionare din sistemul de ordine publică au devenit greu de justificat și de acceptat social.

Ilie Bolojan a explicat că apropierea vârstei de pensionare de cea standard este o măsură necesară, nu una opțională. Potrivit acestuia, pensionările la 47, 50 sau 52 de ani creează un dezechilibru major, atât pe piața muncii, cât și în sistemul de pensii, în condițiile în care statul nu mai are personal suficient pentru a înlocui rapid angajații care ies din activitate.

Premierul a subliniat că reforma nu este o decizie politică punctuală, ci o consecință directă a scăderii populației active și a creșterii presiunii pe bugetul public. În lipsa unor ajustări, sistemul nu mai poate fi susținut pe termen mediu și lung.

„Și acest lucru trebuie făcut, pentru că orice s-ar spune, este anormal să vedeți o știre că șeful poliției din Sibiu s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri când văd o astfel de știre? Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută.

Este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier.

Este o necesitate care ține de piața muncii. Este o necesitate care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni. Dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”, a spus Bolojan într-un interviu acordat G4Media.

Bugetul Apărării va crește în 2026, dar nu va ajunge la 3% din PIB

În ceea ce privește finanțarea Apărării, Ilie Bolojan a precizat că bugetul alocat acestui sector va fi mai mare în 2026 decât în anul precedent, însă nu va atinge pragul de 3% din PIB. El a invocat constrângerile fiscale și ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB, precum și obiectivul de reducere a inflației la 4–4,5%.

Potrivit premierului, scenariile aflate în discuție indică un buget pentru Apărare situat în jurul valorii de 2,3%–2,4% din PIB, urmând ca majorările să fie făcute gradual, în funcție de spațiul fiscal disponibil.

„Nu avem cum să ne ducem la 5%, nu avem spații fiscale pentru treaba asta. Trebuie să discutăm foarte deschis. Dar ne vom respecta angajamentele ca în fiecare an să creștem cu câteva procente, nu foarte mari, cota alocată apărării. Acum se lucrează la proiecția de buget.

Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB, urmărim să scădem inflația la 4 – 4,5% și și bugetul Ministerului Apărării va fi puțin mai mare decât cel de anul trecut. Ar putea să fie 2,3% din PIB sau 2,4% din PIB. Nu vreau să vin cu niște cifre, pentru că acum sunt discuțiile cu ministerul. Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3% din PIB”, a spus Bolojan.

În 2025, Ministerul Apărării Naționale a primit 2,2% din PIB, echivalentul a 42,7 miliarde de lei, sumă suplimentată ulterior prin rectificare bugetară. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că Armata a cheltuit aproape integral fondurile alocate, respectiv 99,83% din buget.