Guvernul pregătește intervenții urgente pentru carburanți. Motorina ar putea urca până la 14 lei pe litru

Guvernul urmează să decidă intervențiile prin care va încerca să tempereze creșterea prețurilor la carburanți, într-un context în care piața petrolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii.

În analiza prezentată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, există scenarii care indică o posibilă majorare semnificativă a prețului motorinei, cu efecte în lanț asupra economiei, inclusiv asupra alimentelor de bază.

Prețurile la carburanți intră sub presiune majoră

Pe masa Executivului se află o propunere de ajustare a accizelor, cunoscută sub denumirea de accizare dinamică. Aceasta presupune ca taxa pe combustibil să nu mai fie fixă, ci să varieze în funcție de evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului. În perioadele de creștere a prețurilor, statul ar putea reduce acciza pentru a limita impactul asupra consumatorilor.

Potrivit analizelor prezentate, evoluția pieței carburanților poate urma mai multe direcții. Într-un scenariu optimist, motorina ar rămâne peste 9 lei pe litru. În scenariul mediu, considerat cel mai probabil, prețul petrolului s-ar situa în jurul valorii de 130 de dolari pe baril, ceea ce ar duce motorina peste 11 lei pe litru, cu o stabilizare ulterioară peste 10 lei la final de an.

„Creșterea, chiar dacă a existat, a fost cu foarte multe corecții (…) rezervele comerciale, cât și rezervele strategice (…) au absorbit șocul care a fost legat de lipsa trecerii vaselor prin strâmtoarea Ormuz”, a declarat Dumitru Chisăliță la Digi24.

În scenariul pesimist, la un nivel de aproximativ 200 de dolari pe baril, motorina ar putea depăși 14 lei pe litru, urmând ulterior să se stabilizeze în jur de 12 lei.

În lipsa unor măsuri rapide, creșterile ar putea continua

Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor măsuri rapide, creșterile ar putea continua, iar nivelul maxim ar putea fi atins în câteva luni, cu valori în jur de 12 lei pe litru. Chiar și în situația unei detensionări a contextului internațional, revenirea pieței ar putea dura între șase luni și câțiva ani, ceea ce ar menține prețurile la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată.

„În momentul de față, din analizele noastre, probabilitatea cea mai mare este de a merge către zona scenariului mediu, cel care practic presupune o creștere în continuare, cu un maxim care ar putea să fie atins în trei luni de zile la 12 lei pe litru”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Piața a reușit până în prezent să absoarbă o parte din șocurile inițiale, inclusiv prin utilizarea rezervelor comerciale și strategice, însă această capacitate este considerată limitată în timp. Dacă blocajele din lanțurile de aprovizionare persistă, inclusiv în zonele maritime strategice, ar putea apărea dezechilibre majore între cerere și ofertă, iar în scenarii extreme prețul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril.

În ceea ce privește rezervele disponibile, informațiile publice sunt considerate incomplete, existând neclarități legate de distribuția acestora la nivel internațional. Cu toate acestea, pe termen scurt, evaluările indică faptul că nu există riscuri majore, iar un management adecvat ar putea preveni situații critice cel puțin în următoarele șase luni.

„Există un termen de șase luni și merge până la câțiva ani de reluare și de refacere integral, ceea ce face ca prețul să rămână în continuare unul ridicat (…) la sfârșitul anului am putea să avem un 10 lei, 10,5 lei pe litru”, a mai spus Chisăliță.

Guvernul analizează mai multe opțiuni pentru a reduce impactul asupra populației

Guvernul analizează mai multe opțiuni pentru a reduce impactul asupra populației, însă măsurile fiscale implică costuri semnificative pentru bugetul de stat. O reducere a accizei cu 0,10 lei ar putea genera un impact de aproximativ 1 miliard de lei, iar o reducere cu 0,20 lei ar putea ajunge la circa 2 miliarde de lei. Aceste diminuări ale veniturilor ar putea afecta echilibrul bugetar, existând riscul apariției unor dificultăți în plata unor cheltuieli publice.

„Dacă se duce acciza cu 0,10 RON (…) impactul (…) este undeva la aproape 1 miliard de lei (…) 20 de bani înseamnă aproape 2 miliarde de lei. Pot să apară probleme legate de plata anumitor pensii sau salarii”, a explicat Chisăliță.

Din acest motiv, se ia în calcul o intervenție temporară, limitată la câteva luni, în funcție de evoluția pieței. Alte variante discutate includ ajustări fiscale suplimentare, precum modificarea modului de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sau introducerea unor contribuții din partea companiilor din sector.

„Cred că foarte important ar fi o reducere a accizei (…) pe termen de trei luni de zile, în funcție de dinamica ce va urma”, a subliniat expertul.

Creșterea prețurilor la carburanți are efecte directe asupra economiei

Creșterea prețurilor la carburanți are efecte directe asupra economiei, întrucât costurile cu energia și transportul reprezintă o componentă importantă a prețurilor finale. În cazul producției de pâine, aproximativ 27% din costuri sunt legate de energie, iar creșterea prețului motorinei a fost deja semnificativă în acest an. În aceste condiții, prețul pâinii ar putea înregistra creșteri între 15% și până la aproximativ 38% în următoarele șase luni.

„27% reprezintă costurile cu energie electrică, gaze și motorină (…) 30% a crescut motorina în acest an. În șase luni, costul pâinii poate să varieze între 15% și (…) până undeva la 38%”, a explicat Chisăliță.

Analizele indică faptul că situația actuală este una complexă, fiind comparată cu crizele energetice din 1973 și 2022, dar considerată chiar mai dificilă din perspectiva dezechilibrului dintre cerere și ofertă. Estimările arată un deficit actual de aproximativ 7% între cerere și ofertă, cu posibilitatea creșterii până la circa 13%, ceea ce amplifică presiunile asupra prețurilor la nivel global.

„Din punctul meu de vedere e de departe cea mai complicată situație (…) mai complicate decât criza din ’73 (…) și cu siguranță mai complicată decât cea din 2022. În momentul de față avem un deficit de cel puțin 7% între cerere și ofertă (…) tindem către 13%, adică dublu față de cea din ’73”, a conchis Chisăliță.