Criză energetică globală. Avertismentul marilor companii petroliere. Riscul agravării securității energetice mondiale este real

Tensiunile din Orientul Mijlociu și riscul blocării Strâmtorii Ormuz pot declanșa un șoc major pe piața globală a petrolului și gazelor, avertizează lideri ai industriei energetice, care spun că efectele ar putea depăși actualele prețuri și ar putea afecta grav securitatea energetică mondială.

Tensiunile din Orientul Mijlociu pot declanșa un șoc major pe piața petrolului și gazelor

Liderii celor mai mari companii petroliere și de gaze la nivel internațional trag un semnal de alarmă cu privire la posibilele efecte ale escaladării conflictului cu Iranul și la riscul de blocare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru energia globală.

Potrivit declarațiilor făcute în cadrul conferinței energetice CERAWeek organizată de S&P Global la Houston, piața mondială ar putea fi afectată mult mai sever decât reflectă în prezent prețurile actuale.

Unul dintre cele mai critice puncte geopolitice rămâne Strâmtoarea Ormuz, arteră esențială pentru transportul petrolului și gazelor naturale din regiunea Golfului către piețele internaționale.

Experții din industrie avertizează că orice blocaj sau perturbare a acestei rute ar putea afecta lanțurile globale de aprovizionare și ar genera un dezechilibru major pe piața energetică mondială.

Directorul executiv al ConocoPhillips a subliniat amploarea riscurilor, avertizând că eliminarea unor volume masive de petrol din circuitul global ar produce efecte economice imediate și severe.

Estimările indică un scenariu în care între 8 și 10 milioane de barili de petrol pe zi și o parte semnificativă din piața globală de gaze naturale lichefiate ar putea fi afectate.

”Nu poţi scoate de pe piaţă 8–10 milioane de barili de petrol pe zi şi aproximativ 20% din piaţa globală de gaze naturale lichefiate fără consecinţe serioase”, a spus el.

Posibil cel mai grav șoc petrolier de la criza din 1973

Analiștii independenți compară situația actuală cu criza petrolieră din 1973, considerată unul dintre cele mai importante evenimente energetice din istorie.

Creșterea tensiunilor geopolitice și riscul de întrerupere a exporturilor energetice din Orientul Mijlociu ar putea genera un efect de domino la nivel global, influențând atât prețurile, cât și securitatea energetică a statelor importatoare.

Piețele energetice au reacționat rapid la evoluția conflictului. Prețul petrolului american a crescut cu aproximativ 49%, apropiindu-se de pragul de 100 de dolari pe baril, în timp ce cotația Brent a urcat cu peste 55%, depășind nivelul de 110 dolari.

Această volatilitate accentuată reflectă temerile investitorilor privind o posibilă criză de aprovizionare globală.

”Acesta nu este doar un atac asupra statelor din Golf, ci o situaţie care ţine economia mondială ostatică”, a declarat  Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation.

Domeniul aviației ar putea fi afectat primul

Directorii din industrie avertizează că lipsa de resurse ar putea afecta mai întâi combustibilii utilizați în aviație, în special kerosenul, urmat de motorină și benzină.

Această situație ar putea duce la perturbări în transportul aerian, logistică și industrie, amplificând efectele economice la nivel global.

Unele țări au început deja să adopte măsuri preventive pentru a-și proteja rezervele interne de energie. Printre acestea se numără politici de limitare a exporturilor sau măsuri de raționalizare a consumului de combustibili.

În contextul reducerii livrărilor din zona Golfului, companiile energetice încearcă să redirecționeze fluxurile de aprovizionare.

Producătorii din Statele Unite își cresc exporturile de gaze naturale lichefiate către Asia, însă timpii lungi de transport limitează capacitatea de reacție rapidă a pieței globale.

”Clienţii noştri au nevoie de energie reală, nu doar de preţuri pe hârtie”, a spus directorul general al Shell, Wael Sawan.

Efecte economice majore în statele din Golf

O eventuală prelungire a conflictului ar putea avea un impact sever asupra economiilor din regiune, inclusiv în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Irak.

Analiștii estimează că unele dintre aceste economii ar putea înregistra scăderi ale PIB-ului de până la 30% în scenarii extreme de perturbare a exporturilor energetice.