Guvernul limitează cumulul pensie-salariu. Sindicatele avertizează: Tăierea de 85% ar putea încălca legea

Executivul condus de Ilie Bolojan a aprobat un proiect de lege care restrânge cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, vizând în special beneficiarii de pensii de serviciu și militare. Măsura, justificată de Guvern prin nevoia de echilibrare bugetară și deblocare a posturilor, este contestată de sindicate și de organisme consultative, care invocă riscuri constituționale și efecte negative asupra instituțiilor statului.

Guvernul limitează cumulul pensie-salariu. Ce prevede proiectul de lege

Proiectul adoptat de Guvern introduce o limitare severă a cumulului pensie–salariu pentru persoanele încadrate în sectorul public.

Concret, pensionarii care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare și aleg să rămână sau să revină în sistemul bugetar ar urma să piardă 85% din pensie. Măsura vizează în principal rezerviștii și foștii angajați din structurile de apărare, ordine publică și alte domenii unde există pensii speciale.

Guvernul susține, în mod implicit prin construcția proiectului, că această intervenție este necesară pentru reducerea presiunii asupra bugetului și pentru a permite accesul unei noi generații de angajați în instituțiile publice.

Sindicatele contestă legalitatea măsurii

Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din România (SNPPC) a reacționat critic, susținând că dreptul de a cumula pensia cu salariul este constituțional și nu poate fi restrâns în forma propusă.

Organizația invocă analizele realizate de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, care ar indica probleme serioase de constituționalitate și de fundamentare a proiectului.

Potrivit sindicaliștilor, măsura ar intra în conflict cu drepturi fundamentale garantate de Constituție și cu prevederi din Codul Muncii, dar și cu principii europene privind nediscriminarea.

Critici privind încălcarea drepturilor fundamentale

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale proiectului este legat de obligația impusă beneficiarilor de a alege între pensie și salariu.

„1. Pilonul Constituțional – Încălcarea Drepturilor Fundamentale

Ambele instituții subliniază că proiectul atacă substanța dreptului la muncă și a dreptului la pensie:

• forțarea unei opțiuni imposibile (CL & CES): cetățeanul este pus să aleagă între două drepturi fundamentale deja dobândite. CL invocă jurisprudența CCR (Decizia 521/2023) care spune că un drept nu poate exclude beneficiul altui drept;
• discriminare vădită (CL & CES): se creează un regim privilegiat pentru cei cu pensii contributive (care pot cumula fără limite) față de cei cu pensii militare/de serviciu. CES punctează că această diferențiere nu se bazează pe un criteriu obiectiv, ci pe apartenența la o categorie profesională;
• natura pensiei militare (CL): CL reamintește legiuitorului că pensia militară este o compensație pentru riscuri și privațiuni, nu un privilegiu care poate fi retras arbitrar.”

Aceste argumente indică faptul că proiectul ar putea fi contestat la Curtea Constituțională, în cazul în care va fi adoptat în forma actuală.

Tăierea de 85%, considerată disproporționată

Nivelul reducerii pensiei este un alt punct major de dispută.

„2. Pilonul Proporționalității: „O ingerință excesivă”

Cifra de 85% este punctul central al criticilor privind severitatea măsurii:

• pedeapsă, nu ajustare (CES): retenția a 85% din cuantum depășește orice logică de ajustare bugetară, fiind considerată o măsură excesivă, care lipsește cetățeanul de mijloacele de subzistență;
• lipsa testului de proporționalitate (CL): proiectul nu demonstrează de ce este necesară o tăiere atât de drastică pentru a atinge scopul declarat și de ce nu s-au ales soluții mai puțin intruzive.”

Din perspectivă economică și juridică, lipsa unei analize de impact detaliate ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea și legalitatea măsurii.

Paradoxul legislativ: efect invers celui declarat

Analiza Consiliului Economic și Social evidențiază și o contradicție în logica proiectului.

„3. Pilonul Coerenței – Paradoxul „Blocării Posturilor”

CES identifică o eroare logică majoră în construcția legii (paradoxul legislativ):

• scop vs. efect: legiuitorul spune că vrea să facă loc tinerilor în sistem, dar în același timp permite rămânerea în activitate până la 70 de ani;
• blocajul (CES): dacă un specialist militar alege să rămână (chiar și cu pensia tăiată), postul rămâne blocat pentru tineri. Dacă pleacă (pentru a-și salva pensia), instituția rămâne fără expertiză. În ambele cazuri, sistemul public pierde.”

Această situație ar putea genera efecte contrare celor urmărite, inclusiv pierderea personalului calificat și blocarea reformelor din sectorul public.

Riscuri pentru instituțiile de apărare și ordine publică

Sindicatele avertizează asupra unor consecințe imediate la nivel instituțional.

„4. Pilonul Siguranței și al Impactului Instituțional

• deprofesionalizarea (CES): riscul plecării masive a experților din instituțiile de apărare și ordine publică, ceea ce poate vulnerabiliza siguranța națională;
• impredictibilitatea (CL): lipsa unor termene clare de opțiune și a procedurilor de comunicare între angajatori și casele de pensii va crea haos administrativ și procese în instanță.”

Din perspectiva securității, pierderea specialiștilor cu experiență poate afecta capacitatea de reacție a statului în domenii sensibile.

Probleme de tehnică legislativă și lipsa studiilor de impact

Proiectul este criticat și pentru modul în care a fost redactat și fundamentat.

„5. Vicii de Tehnică Legislativă (CL)

• limbaj juridic impropriu: folosirea unor termeni neclari, precum „reîncadrare” sau „reluarea dreptului de pensie”, care nu există în legislația actuală.
• lipsa fundamentării: documentele nu sunt însoțite de studii de impact financiar sau social, încălcând Legea 24/2000”, a transmis SNPPC.”

Lipsa acestor elemente reduce predictibilitatea și poate genera dificultăți în aplicarea legii.

Proiectul de limitare a cumulului pensie–salariu deschide o dezbatere amplă privind echilibrul dintre sustenabilitatea bugetară și respectarea drepturilor fundamentale.

În forma actuală, măsura este contestată atât din punct de vedere juridic, cât și economic, iar impactul asupra instituțiilor publice ar putea fi semnificativ. Următoarea etapă, dezbaterea parlamentară, va fi decisivă pentru forma finală a legii și pentru modul în care aceasta va fi aplicată în practică.