Problemele sistemului de pensii private din România
Economistul Radu Georgescu a comentat recent scandalul care zguduie sistemul fondurilor private de pensii din țară. Guvernul intenționează să introducă o lege ce va bloca posibilitatea retragerii complete a banilor acumulați în aceste fonduri.
Pentru 8,3 milioane de români care contribuie lunar la Pilonul 2, această veste este îngrijorătoare. Aceștia au banii reținuți direct din salariu, bani pe care îi considerau proprii.
Situația nu este însă simplă. Pe de o parte, românii încep să înțeleagă principiile economiei aplicate în timp real, ceea ce este un proces educativ neașteptat.
Pe de altă parte, mulți resimt această învățare direct pe pielea lor, prin efectele negative ale problemelor sistemului. Fondurile private de pensii au funcționat până acum fără prea mari dificultăți, colectând lunar bani de la contribuabili. Dar în curând acestea vor trebui să înceapă să plătească pensiile celor care ies la pensie.
„Pentru cei care nu știu, Guvernul vrea să dea o lege care va interzice posibilitatea să-ți retragi toți banii din fondurile private de pensii. Ups! Ce este asta? Păi, sunt banii mei plătiți lunar. Acest scandal are două aspecte.
Partea bună este că toți românii învață live economie. Sunt 8,3 milioane de români care plătesc lunar la fondurile private de pensii, denumite și Pilon 2. Acești bani li se rețin lunar din salariu.
Partea proastă este că învățăm economie pe pielea noastră. Am explicat de mai multe ori că fondurile private de pensii vor avea în curând o mare problemă în România.
Până acum, fondurile private de pensii din România au avut „la dolce vita”. Lunar primesc bani de la români.
Acum vine partea nasoală. Fondurile private de pensii vor trebui să înceapă să plătească pensii” a spus economistul.
Demografia și impactul asupra sistemului
Un aspect esențial al acestei crize este declinul demografic. În anii 1960-1970, cunoscuți ca „decreții”, s-au născut sute de mii de copii anual, mulți dintre ei urmând să iasă la pensie în următorii ani.
Doar în anul 1970 au venit pe lume 500.000 de copii. În contrast, în 2024 s-au născut doar aproximativ 150.000 de copii, cea mai mică cifră din ultimul secol.
Această scădere drastică a populației tinere afectează fundamental sistemul de pensii. Economistul amintește explicațiile lui Milton Friedman și Paul Samuelson, laureați ai Premiului Nobel, care au descris sistemele de pensii ca fiind asemănătoare unor scheme Ponzi.
Aceste scheme funcționează cât timp există mai mulți contribuabili decât beneficiari. În România, această piramidă financiară începe să se inverseze: beneficiarii sunt mai mulți decât cei care contribuie.
„În următorii ani vor ieși la pensie un număr mare de oameni, numiți decretei. Aceștia sunt cei născuți între anii 1960 – 1970. Doar în anul 1970 s-au născut 500.000 de copii. Comparativ, în România în anul 2024 s-au născut 150.000 de copii. Este cel mai mic număr de copii născuți în ultimii 100 de ani.
Milton Friedman și Paul Samuelson au explicat că sistemele de pensii actuale funcționează ca niște scheme Ponzi.
Acești tipi au primit premiul Nobel pentru economie. Schemele Ponzi sunt scheme care funcționează când sunt mult mai mulți oameni care plătesc decât cei care câștigă.Schemele Ponzi arată ca o piramidă. La bază fiind cei care plătesc, iar la vârf cei care câștigă. Acum în România piramida se răstoarnă și baza piramidei este în sus. Adică sunt mult mai mulți cei care ies la pensie decât cei care plătesc pentru pensie. Este evident că acest sistem de pensii va face implozie. După cum au explicat și cei doi premiați Nobel în economie”, mai spune Georgescu.
Realitatea financiară a fondurilor
Radu Georgescu avertizează că fondurile private de pensii nu dețin efectiv toți banii pe care românii îi cred în conturile lor. Din suma totală, aproximativ 60% sunt investiți în titluri de stat, adică împrumuturi făcute statului român. Restul de 40% sunt plasate pe bursă, unde riscurile sunt considerabile.
Titlurile de stat au o dobândă diferită de la emitere până acum. Dacă în prezent dobânda este de aproximativ 8%, la momentul cumpărării acesteia era între 3 și 4%.
Acest fapt înseamnă că dacă un participant la fondul de pensii ar cere acum să-și retragă banii, ar primi în realitate cu 20-30% mai puțin decât suma plătită în timp.
„Eu zâmbesc când văd știri în media că românii au în conturi 30 miliarde euro (150 miliarde lei), bani aflați la firmele de pensii private. Dar acești bani nu există.
Cu banii românilor, fondurile private de pensii au împrumutat statul cumpărând titluri de stat. 60% din banii fondurilor de pensii sunt blocați în titluri de stat. Iar cu 40% din bani, fondurile de pensii au cumpărat acțiuni pe bursă.
Puțini înțeleg cum funcționează titlurile de stat și ce se întâmplă cu banii lor din aceste titluri de stat. Fondurile de pensii cumpără titluri de stat emise pe perioade diverse: 5-10 ani.
Acum, titlurile de stat au o dobândă de 8% pe an. Dar stai un pic! Dobânzile la titlurile de stat de acum 5-10 ani erau între 3-4% pe an. Îți explic ce înseamnă acest lucru pentru tine. Dacă tu mergi azi la fondul de pensii și îți ceri banii, vei primi cu 20-30% mai puțin decât ai plătit fondului de pensii!!”, explică economistul.
Riscurile ascunse ale investițiilor pe bursă
Bursa este un alt punct vulnerabil al acestor fonduri. Investițiile pe piața de capital sunt percepute ca o bulă speculativă, creată artificial și în pericol de explozie.
„Motivul este simplu. Nimeni nu vrea să cumpere titluri de stat cu dobândă de 3% când poate să cumpere acum titluri de stat cu dobânzi de 8%.Bursa este o altă bulă umflată artificial de fondurile de pensii. Și această bulă va face implozie când vor începe oamenii să ceară banii din fondurile de pensii”, spune el.
Această situație poate deveni critică în momentul în care un număr mare de participanți vor solicita retragerea banilor. Atunci, fondurile nu vor putea onora toate cererile fără pierderi majore.
Georgescu subliniază că el însuși evită să investească în astfel de fonduri, preferând să păstreze controlul direct asupra banilor săi.
„Eu nu investesc niciodată în fonduri private sau de investiții. Eu investesc doar în lucruri în care am control și știu cu ce să mănânc. Nu pot să las banii familiei mele pe mâna unor tipi, sperând că aceștia au habar ce fac cu banii mei. De multe ori aceștia nu au habar ce fac”, spune acesta.
