UPDATE: Bolojan a subliniat apoi că România va primi 16 miliarde de euro în programul SAFE. Din această sumă, cea mai mare parte este pentru apărare, iar puțin peste 4 miliarde din această sumă este pentru componenta de transport.
„Concentrarea în continuare e pentru PNRR. A doua întâlnire a fost pe apărare, unde pentru România s-a alocat din SAFE 16 mld euro, cea mai mare parte pentru apărare, iar puțin peste 4 mld din această sumă e pentru componenta de transport.
Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru Apărare, pentru ca în noiembrie să fie avizat ân CSAT după ce sunt acceptate de Comisie și apoi lista oficială să fie depusă la Comisie pentru aprobarea finală”, a declarat Bolojan.
Premierul a explicat apoi că rectificarea de buget va fi demarată mâine. Totodată, spitalele care nu au fost cuprinse în PNRR vor avea asigurată finanțare pentru a fi finalizate lucrările în a doua jumătate a anului următor.
„Cu doamna Mânzatu am discutat despre viitorul program de finanțare european și despre mutarea unor componente din fondul social european pe componenta de asistență medicală. România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale pentru asigurarea finanțării pentru spitalele care nu au mai rămas în PNRR. Până la finalul lunii noiembrie vom avea lista proiectelor.
Rectificarea de buget va fi demarată mâine și cel mai târziu vineri dimineață va fi publicată în transparență. Cel mai târziu marți va fi convocat Guvernul în ședință extraordinară pentru rectificarea de buget”, a mai spus premierul.
Știrea inițială: Guvernul a informat anterior că premierul Ilie Bolojan va participa astăzi, de la ora 16:00, la o conferință de presă. Evenimentul are loc după ședința în care Curtea Constituțională a amânat soluționarea sesizărilor depuse de AUR și de Înalta Curte de Casație și Justiție privind reforma pensiilor magistraților și alte proiecte de reformă.
Ilie Bolojan a discutat cu oficialii europeni despre buget și PNRR
Premierul a precizat că, în vizita sa la Bruxelles, a avut atât întâlniri oficiale, cât și discuții cu reprezentanții comunității românești. Au fost trei întâlniri principale: două cu membri ai comunității românești, una cu europarlamentarii coaliției. De asemenea, la ambasada României a discutat cu preoții celor 22 de parohii ortodoxe românești și a participat la o slujbă neoprotestantă.
Pe plan oficial, Bolojan s-a întâlnit cu comisarul european pentru economie, cu comisarul pentru apărare și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mânzatu. În cadrul discuțiilor cu comisarul pentru economie, s-a convenit asupra nivelului deficitului bugetar, care va fi de 8,4% din PIB.
„La Bruxelles, pe lângă întâlnirile oficiale cu comisarii europeni, am avut 3 întâlniri: două cu reprezentanții comunității românești, una cu europarlamentarii coaliției, la ambasadă am avut o ântîlnire cu preoții de la cele 22 de parohii ortodocse românești și am participat la o slujbă neoprotestantă. Am avut o întâlnire cu comisarul pentru eonomie, una cu comisarul pentru apărare și cu vicepreședintele CE Roxana Mânzatu”, a declarat Bolojan.
Principala influență asupra acestui deficit o are creșterea costurilor bugetare
Premierul a subliniat că principala influență asupra acestui deficit o are creșterea costurilor bugetare. Estimările inițiale indicau o valoare de puțin peste 40 de miliarde de lei, însă costurile reale vor depăși 50 de miliarde. Oficialii Comisiei Europene au înțeles atât măsurile luate de România, cât și dificultatea situației bugetare actuale.
Bolojan a menționat că menținerea condițiilor convenite depinde de continuarea reformelor. Acestea trebuie să vizeze reducerea cheltuielilor, eficientizarea statului și asigurarea unei stabilități politice.
„La întâlnirea cu comisarul pe economie: aspectele pe buget și PNRR: AM convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB. Principala influență a acestui deficit e creșterea costului legat de buget. Inițial s-a apreciat puțin peste 40 mld lei, dar costul va depăși 50 miliarde. Comisarul și echipa CE au înțeles măsurile care au fost luate de România, dar și situația dificilă bugetară în care ne găsim. Condițiile nu sunt un fapt implinit decât dacă vom continua cu reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea reformelor și un stat mai eficient și să menținem o stabilitate politică”, a completat Bolojan.
Declarația premierului poate fi urmărită aici.
Creditul are trei efecte majore
Potrivit explicațiilor oferite de Bolojan, creditul are trei componente majore: componenta de apărare, componenta bugetară și componenta de transport.
„Sunt 3 efecte majore ale acestui credit. Componenta de apărare: România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% e pentru achiziții. Timp de 4 ani, această cotă va fi acoperită din programul SAFE.
Componenta bugetară: acesta e un credit, dar la dobânzi de 4 ori mai mici decât se împrumută România, cu perioadă de grație de 10 ani. Componenta de transport: tronsonul de autostradă Pașcani-Suceava-Siret și tronsonul Pașcani-Iași-Ungheni. Sunt evaluate la peste 3 mld euro și fără menținerea lor în programul SAFE nu am fi putut să le realizăm”, a explicat acesta.
Rectificarea este puternic tensionată
Premierul a spus că rectificarea este puternic tensionată, în contextul în care vine multă presiune din zona de investiții.
„Rectificarea este una destul de tensionată pentru că suntem puternic presați pe zona de investiții. Am supracontractat pe proiectele din fonduri europene, practic în loc de 22 mld euro, au fost semnate contracte de 40 mld euro. Asta înseamnă presiune pe buget anul acesta și anul următor. Pentru a aloca sume pentru investiții supracontractate, mai ales pe PNRR suntem nevoiți să ne reducem cheltuielile și tot ce vom economisi să alocăm pentru aceste investiții. Închiderea negocierilor pentru jaloanele din PNRR: asta înseamnă ca în ședința ECOFIN din noiembrie să fie aprobate acestea și apoi să putem cererea de plată nr 4 pentru un miliard de euro”, a conchis Bolojan
