Procesul de rectificare bugetară va fi realizat cu maximă transparență
Miercuri după-amiază, Ilie Bolojan a oferit explicații esențiale privind rectificarea bugetară, subliniind că, într-o perioadă atât de complicată pentru stat și economie, această ajustare capătă o importanță fără precedent.
Prim-ministrul a anunțat că procesul de rectificare bugetară va fi realizat cu maximă transparență, urmând ca deciziile să fie finalizate „cel târziu vineri”, iar aprobarea guvernamentală să aibă loc până la sfârșitul lunii.
”Un lucru important este rectificarea de buget. Această rectificare va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine şi cel mai târziu, vineri dimineaţa, va fi publicată în transparenţă decizională în vederea consultării, rectificarea de buget. Ea se va încadra în liniile pe care vi le-am prezentat şi va fi detaliată de domnul ministru Nazare imediat ce va fi comunicată public, precizând unde sunt sumele cele mai importante care sunt alocate şi care sunt mişcările financiare care sunt asigurate în urma acestei rectificări”, a anunţat premierul.
Premierul a atras atenția că angajamentele asumate au depășit considerabil sumele alocate inițial, menționând că, deși România avea la dispoziție puțin peste 20 de miliarde de euro, contractele semnate au ajuns aproape la 40 de miliarde. El a remarcat că, deși unele dintre aceste contracte au fost reziliate, presiunea asupra bugetului rămâne extrem de mare.
În această lumină, premierul a evidențiat obiectivele principale ale rectificării bugetare, insistând asupra necesității de a tempera cheltuielile, pentru ca resursele economisite să fie redirecționate către proiectele PNRR aflate deja în derulare.
Ilie Bolojan a explicat că bugetul se confruntă cu presiuni semnificative în ceea ce privește investițiile, atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor. El a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor și a menționat că sumele economisite vor fi alocate finalizării proiectelor deja începute în cadrul PNRR.
Totodată, a precizat că este esențial să fie închise jaloanele PNRR și că săptămâna viitoare vor demara negocierile, urmând ca cererea de plată numărul patru să fie depusă pentru a solicita cel puțin un miliard de euro.
”Aşa cum ştiţi, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene. Practic ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate în loc de puţin peste 20 de miliarde de euro granturi şi împrumut. Contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le spunem pe cele care au fost denunţate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta înseamnă presiuni puternice pe buget atât anul acesta cât şi anul următor şi pentru ca anul următor să putem aloca sume suplimentare pe componenta de investiţii, în principal pe supracontractările din programul PNRR, este nevoie să ne reducem cheltuiele de funcţionare şi practic toţi banii care vor fi economisiţi suplimentar anul viitor, prin reducere de cheltuieli, printr-o mai bună eficienţă, vor fi alocaţi finalizării acestor proiecte de investiţii din programul PNRR. Sunt sume, aşa cum v-am precizat, destul de importante, lucrări începute în foarte multe localităţi din ţară care ţin, de exemplu, de renovări de şcoli, dotarea acestora, componente de eficienţă energetică şi aşa mai departe”, a spus şeful Executivului.
Guvernul vrea să depună cererea de plată numărul 4
Bolojan a explicat că sumele suplimentar economisite în anul următor vor fi dedicate în întregime finalizării proiectelor aflate deja în desfășurare, care vizează diverse localități din țară, de la modernizarea și dotarea școlilor până la inițiative de eficiență energetică, subliniind că programul european nu trebuie compromis.
Premierul a menționat că discuțiile cu Comisia Europeană vor continua în perioada următoare, având ca scop finalizarea jaloanelor din PNRR.
Guvernul urmărește ca planul să primească aprobarea completă la reuniunea Ecofin din noiembrie, astfel încât România să fie în măsură să înainteze cererea de plată numărul patru, estimată la minimum un miliard de euro.
Fondurile obținute ar urma să permită atât continuarea investițiilor, cât și păstrarea echilibrului bugetar, într-o perioadă în care statul trebuie să gestioneze concomitent cheltuieli sociale și finanțarea proiectelor majore de dezvoltare.
