Bulgaria planifică eliminarea treptată a gazelor rusești
Premierul bulgar Rosen Jelyazkov a precizat că, pe termen scurt, Bulgaria va suspenda tranzitul gazelor naturale rusești către statele vecine. Această decizie vine în urma apelului președintelui american Donald Trump, făcut la Adunarea Generală a ONU, de a renunța la importurile de energie din Rusia.
„În ceea ce priveşte apelul preşedintelui Trump, făcut în timpul sesiunii Adunării Generale, noi, ca parte a Uniunii Europene, ne vom alătura deciziei Uniunii de a suspenda, pe termen scurt (2026), contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale ruseşti”, a declarat Jelyazkov.
Pe termen lung, Bulgaria intenționează să elimine complet gazele rusești de pe piața internă până în 2028. Premierul a explicat că până în 2026 contractele pentru tranzit și utilizarea gazelor vor fi reziliate, iar ulterior, acestea nu vor mai fi prezente pe piața energetică bulgară.
Tranziția Bulgariei către GNL
În trecut, Bulgaria depindea aproape integral de gazul rusesc. În prezent, țara și-a diversificat sursele și își acoperă consumul prin importuri de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite, transportate printr-o conductă din Grecia.
Premierul Jelyazkov a afirmat că Bulgaria a negociat deja condiții avantajoase pentru importurile de GNL. Această modificare reduce dependența directă de Rusia și consolidează securitatea energetică a țării.
Bulgaria găzduiește o secțiune a conductei Turkish Stream, cunoscută pe teritoriul bulgar ca Balkan Stream. Deși pe această rută nu primește gaze, statul obține venituri din taxe de tranzit. Grupul rus Gazprom a rezervat aproape întreaga capacitate a conductei – 13 miliarde de metri cubi anual – care transportă gaze către Serbia și Ungaria.
Construită între 2017 și 2021, secțiunea bulgară a Turkish Stream a început să funcționeze pe 1 ianuarie 2022. Veniturile Bulgariei din tranzitul gazelor prin această instalație au atins aproximativ 800 de milioane de euro până la sfârșitul lunii martie 2024.
Tranzitul de gaze prin România și Ungaria
Conducta Arad-Szeged, care leagă sistemele de gaze din România și Ungaria, funcționează la capacitate maximă. În prezent, 7,2 milioane de metri cubi de gaz trec zilnic prin România către Ungaria. Acest flux reprezintă un tranzit efectuat de Transgaz, în timp ce gazul propriu-zis provine în continuare din Rusia.
O parte din cantitatea de gaz livrată Ungariei poate proveni și din Turcia. În 2024, Ungaria a semnat un acord cu Ankara pentru import anual de peste 300 de milioane de metri cubi de gaz turcesc. Totuși, majoritatea gazului de tranzit prin România rămâne de origine rusă, livrat prin Turcia și etichetat cu „timbru european”.
Ungaria importă anual aproape 7 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, din care 2,5 miliarde trec prin România, iar Transgaz beneficiază de tarifele de tranzit. Până la 1 ianuarie 2025, o parte din gaz ar fi putut veni prin Ucraina, însă ruta a fost abandonată după ce Ucraina a renunțat la contractul multianual de tranzit cu Gazprom.
Poziția Ungariei și a Slovaciei față de gazul rusesc
În ciuda sancțiunilor europene și americane, Ungaria și Slovacia continuă să importe gaze rusești prin ruta turco-bulgară. Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a explicat că aprovizionarea cu energie a țării sale nu poate fi asigurată fără surse rusești.
„Nu putem asigura aprovizionarea sigură (cu produse energetice) a țării noastre fără surse rusești de petrol sau gaze”, a declarat Szijjártó.
El a adăugat că înțelege apelul președintelui Trump, dar precizează că infrastructura actuală limitează posibilitățile alternative.
„Pentru noi, aprovizionarea cu energie este o chestiune pur fizică. Poate fi frumos să visăm să cumpărăm petrol și gaze de undeva (în afară de Rusia), dar putem cumpăra doar de unde avem infrastructură”, a subliniat oficialul.
Declarațiile sale au venit după ce Donald Trump a condiționat noile sancțiuni împotriva Rusiei de deconectarea NATO de la aprovizionarea energetică rusă.
România nu transportă gaze doar către Ungaria, ci și către Republica Moldova și, ocazional, către Ucraina. Punctul principal de tranzit este Negru Vodă, iar foarte rar Giurgiu. Ucraina importă gaz din Grecia, unde GNL-ul este regazeificat și apoi transportat prin conducte către granițele românești.
