Guvernul Bolojan reduce bugetele politicienilor. Mai puțini bani în 2026 pentru partide, parlamentari și aleși locali

Executivul condus de premierul Ilie Bolojan, instalat în funcție în luna iunie 2025, a adoptat o serie de decizii bugetare care vor avea impact direct asupra resurselor financiare alocate politicienilor și partidelor politice.

În ciuda negocierilor intense din cadrul coaliției de guvernare și a opoziției unor membri, aceste măsuri au trecut și au început să fie implementate în ultimele luni.

Una dintre cele mai vizibile decizii este reducerea fondurilor destinate partidelor politice, ceea ce înseamnă că formațiunile politice vor primi mai puțini bani de la bugetul de stat pentru activitățile și campaniile lor. Măsura vizează atât partidele parlamentare, cât și cele neparlamentare, și apare într-un context în care guvernul își propune să strângă cureaua bugetară și să limiteze cheltuielile publice.

Subvențiile primite de formațiunile politice ar urma să fie reduse cu 10%. Inițial, în iulie 2025, guvernul și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, care prevedea, între altele, reducerea subvențiilor cu 40%, măsura urmând să se aplice în anul următor.

Reduceri la indemnizațiile aleșilor și la cheltuielile protocolare

Un alt punct important este legat de sumele alocate parlamentarilor și aleșilor locali. Bugetele acestora pentru indemnizații, diurne și cheltuieli de reprezentare vor fi diminuate în raport cu nivelurile anterioare, ca parte a angajamentului guvernului de a reduce cheltuielile administrative și de a recalibra prioritățile bugetare ale statului.

În prezent, fiecare parlamentar beneficiază de o sumă forfetară de aproximativ 35.500 de lei pe lună. Suma primită de parlamentari pentru cabinetele lor va scădea cu 3.550 de lei. Astfel, aleșii vor rămâne cu aproape 32.000 de lei. Parlamentarii beneficiază și de alte sume destinate transportului, cazării sau diurnei, care se ridică la 2% din indemnizație.

În același timp, Executivul a introdus reguli mai stricte pentru folosirea banilor publici în scopuri politice, inclusiv limitări mai clare privind cheltuielile administrative și de protocol în instituțiile statului. Surse politice citate de presa centrală arată că aceste decizii au provocat nemulțumiri în interiorul unor formațiuni politice, dar Guvernul le consideră necesare pentru o gestionare responsabilă a finanțelor publice.

Reforma administrației publice și amânarea, din nou, a plății pensiilor speciale pentru aleșii locali

În cadrul celei mai recente ședințe a coaliției a fost agreată și o măsură care vizează reforma administrației publice. Aceasta prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără ca salariile de bază ale angajaților să fie afectate. Decizia se înscrie într-un set mai amplu de măsuri menite să eficientizeze funcționarea aparatului de stat.

Anterior, liderii coaliției stabiliseră o măsură similară pentru administrația locală, care presupune diminuarea cu 10% a numărului total de posturi ocupate. Această reducere urmărește scăderea cheltuielilor publice și o mai bună organizare a structurilor locale, în contextul presiunilor bugetare tot mai mari.

Tot în cadrul pachetului 1 de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie a fost inclusă și amânarea din nou a plății pensiilor speciale pentru aleșii locali. Este vorba despre indemnizațiile acordate foștilor primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, care beneficiază de acest drept în baza unei ordonanțe adoptate în 2019.

Actul normativ prevede că persoanele care au ocupat astfel de funcții începând cu anul 1992 pot primi o indemnizație pentru limită de vârstă, calculată în funcție de numărul lunilor de mandat. Formula de calcul stabilește că valoarea pensiei reprezintă produsul dintre lunile de mandat și un procent de 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată la momentul acordării.

Plata acestor pensii speciale a fost amânată succesiv în ultimii ani, iar cea mai recentă decizie stabilește ca termen 1 ianuarie 2027, un termen mai apropiat comparativ cu amânările anterioare. Cu toate acestea, autoritățile sunt avertizate că este necesară adoptarea unei soluții definitive, întrucât menținerea actualului cadru legislativ ar putea pune în pericol fonduri europene importante. În lipsa unei măsuri clare, România riscă să piardă aproape 900 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Măsurile adoptate de Guvern au atras critici din partea unor lideri politici din opoziție. Mai mult, unele voci din PSD și AUR susțin că reducerea bugetelor partidelor și a indemnizațiilor aleșilor reprezintă o îngreunare a funcționării activității politice, argumentând că partidele vor avea resurse mai mici pentru campanii și organizare internă. Criticii afirmă că astfel de modificări „pot slăbi democrația și pluralismul politic”, deși formulate în termeni diferiți în discursurile publice ale formațiunilor respective.

Guvernul intenționează să reevalueze periodic alocările bugetare

Guvernul susține, pe de altă parte, că aceste ajustări sunt parte dintr-un pachet mai larg de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice. Executivul afirmă că redistribuirea resurselor către domenii sociale și investiționale este prioritară și că responsabilitatea fiscală cere și ajustări în modul în care banii publici sunt cheltuiți de către clasele politice.