Guvernul a adoptat două pachete importante. Ilie Bolojan anunță reforma administrației și măsuri pentru relansarea economică

Guvernul a adoptat două pachete importante, unul privind reforma administrației publice și altul dedicat relansării economice. Premierul Ilie Bolojan a prezentat principalele direcții ale acestor măsuri, explicând ce schimbări sunt avute în vedere pentru perioada următoare.

Pachetul pentru relansarea economică completează cadrul fiscal și bugetar

Premierul Ilie Bolojan a declarat că au fost adoptate ordonanțele privind relansarea economică, menite să completeze cadrul fiscal și bugetar. Potrivit acestuia, obiectivul este așezarea economiei pe baze mai sănătoase și crearea unor mecanisme de stimulare a creșterii economice începând din această vară și în anii următori.

„Am adoptat ordonanțele privind relansarea economică și privind relansarea economică. Relansarea vine să completeze cadrul fiscal și bugetar în așa fel încât să pună economia țării pe baze mai sănătoase și să creeze mecanisme de stimulare a creșterii economice din vara acestui an și din anii următori”, a spus premierul.

Șeful Executivului a arătat că, în lunile următoare, vor fi adoptate fiecare dintre schemele de sprijin prevăzute în ordonanță. Acestea urmează să funcționeze ca ancore de creștere pentru domeniile de activitate vizate.

Premierul a subliniat că măsurile sunt gândite astfel încât să susțină dezvoltarea economică într-un mod sustenabil, în corelare cu disciplina bugetară deja stabilită prin cadrul fiscal adoptat anterior.

Reforma administrației vizează eficiență, descentralizare și reducerea cheltuielilor

În ceea ce privește reforma administrației, Ilie Bolojan a precizat că aceasta urmărește eficientizarea administrației publice centrale și locale. Potrivit declarațiilor sale, sunt prevăzute audituri de personal și reducerea cheltuielilor considerate nejustificate.

Premierul a explicat că reforma susține procesul de descentralizare, prin scurtarea și simplificarea procedurilor. De asemenea, sunt create baze legale pentru transferul unor active, precum bazele sportive, către autoritățile locale, care și-au asumat angajamente de reabilitare și punere în valoare pentru comunități.

„Reforma susține descentralizarea, aduce prevederi privind scurtarea procedurilor de descentralizare, simplificarea lor și crearea de baze legale pentru transferul activelor, care nu sunt bine gestionate de către aparatul central, cum sunt bazele sportive, către autoritățile locale, care au angajamente explicite de a le reabilita și a le pune la dispoziția comunității”, a declarat Bolojan.

Șeful Guvernului a mai arătat că pachetul întărește capacitatea administrațiilor locale de a elabora politici publice în domenii precum urbanismul, taxele și impozitele locale sau planificarea urbană. În acest context, autoritățile locale vor putea decide dacă permit și în ce condiții funcționarea jocurilor de noroc pe teritoriul lor.

Pentru administrația centrală, premierul a menționat că vor fi aplicate măsuri privind auditarea și reducerea cheltuielilor de personal, acolo unde este cazul. Totodată, sunt avute în vedere măsuri privind creșterea vârstei de pensionare în sectoarele ce țin de ordine publică și siguranță națională, precum și măsuri pentru creșterea eficienței în domenii precum sănătatea și cultura.

„Prin măsurile propuse, și pentru administrația centrală se vor aplica măsuri care țin de auditarea cheltuielilor de personal, de reducerea lor unde este cazul și de măsuri care țin de creșterea vârstei de pensionare în sectoarele care țin de ordine publică și siguranță națională, de creșterea eficienței în sănătate, în cultură”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a afirmat că toate aceste măsuri ar urma să conducă, în următoarele luni, la procese importante de îmbunătățire a calității administrației publice din România.

FACILITĂȚI PENTRU CONTRIBUABILI ȘI MEDIUL DE AFACERI

Măsuri pentru optimizarea lichidității și simplificarea conformării fiscale:

Bonificația de 3% pentru conformare – Ministerul Finanțelor recompensează disciplina fiscală.

Plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice, prin Declarația Unică, primesc o reducere de 3% din impozitul datorat pe anul 2025, dacă își achită obligațiile la timp, până la data 15 aprilie 2026. Din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în SPV, reprezentând un nou pas important spre simplificare fiscală.

Reforma TVA la încasare

Pentru a preveni blocajele financiare, plafonul până la care firmele pot alege să plătească TVA doar după ce încasează factura crește la 5 milioane lei în 2026 și la 5,5 milioane lei în 2027. Aceasta elimină situația în care firmele creditau statul plătind TVA pentru facturi neîncasate și îmbunătățește lichiditatea companiilor.

Flexibilizarea regimului Microîntreprinderilor

În cazul microîntreprinderilor nou-înființate se majorează termenul de angajare inițială, de la 30 de zile la 90 de zile, pentru întreprinderile nou-înființate. În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează, se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care această condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

Totodată, vânzările ocazionale de utilaje (mijloace fixe) nu mai sunt incluse în plafonul de 100.000 euro, prevenind trecerea forțată la impozit pe profit în cazul modernizării echipamentelor. De asemenea, o altă prevedere a ordonanței este cea referitoare la situația în care unicul angajat care intră în concediu medical – perioada de peste 30 zile de concediu nu mai duce la pierderea regimului fiscal de microîntreprindere.

Tot prin ordonanța de urgență aprobată azi se actualizează plafonului pentru mijloace fixe, în sesnul că bunurile cu o valoare de până la 5.000 lei (față de 2.500 lei anterior) pot fi acum trecute direct pe cheltuieli, simplificând birocrația contabilă și oferind un avantaj fiscal imediat.

Astfel, se creează marja de timp necesară pentru companii care să le permită să își asigure capitalul de lucru și să identifice personalul potrivit pentru activitatea desfășurată, fără a pierde încadrarea în regimul de microîntreprindere.

CAPITALIZARE ȘI INSTRUMENTE DE FINANȚARE

Operaționalizarea BID S.A.: Măsuri pentru sprijinirea economiei prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care va implementa scheme de garantare și va înființa vehicule investiționale/fonduri de capital. Cadrul general de administrare a operațiunilor de finanțare și garantare pe care BID le va derula în numele și în contul statului, precum și modalitatea de intervenție, inclusiv condițiile, instrumentele utilizate, sectoarele vizate și beneficiarii eligibili, vor fi stabilite prin mandate specifice acordate băncii și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

În acest scop, în anul 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția băncii suma de 1 miliard de lei.

Totodată, propunerile de modificare a Legea nr. 411/2004 vizează includerea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A., alături de statul român, în categoria entităților care pot participa direct sau indirect la fonduri de investiții private de capital. Măsura contribuie la creșterea gradului de siguranță a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat și la susținerea finanțării economiei naționale, prin stimularea investițiilor pe termen lung.

Programul INVESTIM ACASĂ: Cu un buget de 100 milioane euro pentru intervalul 2026-2029, programul oferă românilor din diaspora un grant de până la 20.000 euro și împrumuturi garantate de stat pentru a deschide afaceri în domenii productive în România. Practic, românii cu rezidență în alte state care doresc să deschidă o afacere în România, vor putea să beneficieze de granturi, credite fiscale, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.

Bugetul este calibrat astfel încât să mobilizeze investiții de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanției BID asupra finanțării bancare. Sunt eligibile start-up-urile înființate de cetățeni români din diaspora care își mută activitatea în România, în domenii productive și servicii cu valoare adăugată ridicată, pe baza unui plan de afaceri solid și a unui angajament de a menține investiția și locurile de muncă pentru o perioadă minimă.

Stimularea pieței de capital: Persoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni sau ETF-uri în limita a 400 euro/an. Companiile care se listează la bursă beneficiază de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare în primul an.

Susținerea exportului: Se autorizează transferul a 1 miliard de lei către Exim Banca Românească pentru a susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate în calitate de Agenție pentru Credite la Export (ECA).

Fondurile suplimentare alocate Exim Banca Românească pot cataliza cofinanțare privată, susține exporturile și impulsiona creșterea intermedierii financiare prin garantarea și asigurarea finanțărilor cu riscuri externe, generând totodată locuri de muncă și venituri bugetare din taxe și TVA. Aceste efecte contribuie la amplificarea multiplicatorului economic și la reducerea deficitului balanței comerciale.

PARTENERIATE PUBLIC-PRIVATE (PPP)

În domeniul PPP, măsura adoptată azi prevede alocarea a 25 milioane euro, în perioada 2026-2028, pentru pregătirea tehnică a marilor proiecte. Acești bani vor asigura studii de fezabilitate de calitate și asistență juridică pentru a atrage capital privat în infrastructură.

Totodată, se înființează Comitetul Interministerial privind proiectele în PPP, condus de Ministrul Finanțelor. Acest organism va monitoriza implementarea proiectelor și va asigura cooperarea între ministere, mediul de afaceri și autoritățile locale pentru a debloca investițiile publice mari.

MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ȘI INVESTIȚII CU IMPACT SEMNIFICATIV ÎN ECONOMIE

Structuri de finanțare prin capital de stat, în sectoare strategice

Ordonanța stabilește măsuri de susținere strategică a investițiilor în mai multe direcții cheie:

Industria prelucrătoare: Grant sau credit fiscal acordat pe o perioadă de 7 ani pentru investiții în sectoarele de activitate care conduc la obținerea de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare.

Cercetare și tehnologii înalte – Schema TECH-UP ROMANIA: Proiecte ce beneficiază de granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor cu activele corporale și necorporale, diminuând baza impozabilă pentru impozitul pe profit, valoare minimă a unui proiect de investiții fiind 5 milioane de lei și cea maximă de 50 milioane de lei. Obiectivul este ca firmele inovatoare să poată scala mai repede tehnologii de frontieră, folosind atât sprijin nerambursabil, cât și facilități fiscale, într un cadru compatibil cu regulile europene de ajutor de stat. Prin această schemă se oferă sprijin pentru ca IMM-urile inovatoare să poată transforma rapid rezultatele cercetării în produse și tehnologii comercializabile, prin combinarea finanțării nerambursabile cu facilități fiscale, astfel încât investițiile în tehnologii avansate să devină mai accesibile și competitive la nivel european.

Competitivitate și convergență regională: Sprijin prin garanții și subvenții de dobândă pentru reducerea disparităților teritoriale, cu o valoare minimă a investiției de 7 milioane de lei și cea maximă de 50 de milioane de lei.

Diaspora: Investiții realizate de societăți noi cu capital majoritar al românilor din străinătate, grant acordat prin BID S.A. Ministerul Finanțelor acordă ajutoare de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat pentru finanțarea proiectelor de investiții care pot îmbrăca cel puțin una dintre următoarele forme: granturi, credit fiscal, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.

Aceste structuri de finanțare for fi administrate de Ministerul Finanțelor.

De asemenea, pentru dezvoltarea industriei, de apărare Guvernul adoptă o structură de sprijin dedicată, ce va fi gestionată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului:

Industria de Apărare: Investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare, în vederea consolidării capacităților industriale și a promovării capabilităților naționale de apărare.

Măsura vizează proiecte cu o valoare minimă a investiției de 10 milioane de lei și are ca obiectiv modernizarea și dezvoltarea infrastructurii industriale, creșterea competitivității operatorilor economici din domeniu, precum și stimularea producției interne de echipamente și tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.

În segmentul materiilor prime critice, al tehnologiilor viitorului, al turismului și inovației digitale se adoptă următoarele structuri de finanțare:

Materii prime critice și tehnologii „Zero Net: Investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice astfel cum sunt definite în Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 și pentru investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, proiectele având o valoare minimă a investiției de 75 milioane de lei.

Turism și inovare digitală: Scheme dedicate dezvoltării turismului românesc și accelerării tranziției digitale în antreprenoriat.

Aceste programe vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Prin setul de măsuri cuprinse în Ordonanța adoptată astăzi, Guvernul vizează accelerarea economiei României și adaptarea modelului economic către motoare de creștere bazate pe tehnologie înaltă. Ordonanța de Urgență asigură echilibrul între stimularea producției autohtone și o consolidare fiscal-bugetară sustenabilă, garantând autonomia strategică și securitatea economică a statului pe termen mediu și lung.