Greșeala frecventă în trafic care îi costă 825 lei pe șoferi. Este interzis în România. Poliția aplică imediat amendă
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin - Poliția Română
În traficul urban din România, o practică aparent banală poate atrage sancțiuni importante: lăsarea motorului pornit în timpul staționării. Deși mulți conducători auto consideră această situație inofensivă, legislația rutieră actuală o încadrează ca abatere contravențională și o sancționează cu amenzi care pot ajunge până la 825 de lei.
Măsura este parte dintr-un cadru mai amplu de reglementări menite să reducă poluarea și consumul inutil de combustibil în orașe.
Ce spune legislația rutieră despre staționare și motorul pornit
Conform regulilor de circulație, staționarea este definită ca oprirea voluntară a unui vehicul pentru o perioadă mai mare de 5 minute. În acest interval, funcționarea motorului fără un motiv justificat este considerată comportament contrar normelor rutiere, în special în zonele urbane aglomerate.
Abaterea este încadrată în clasa a II-a de sancțiuni, ceea ce înseamnă aplicarea a 4 sau 5 puncte-amendă. În termeni financiari, șoferii pot plăti între aproximativ 660 și 825 de lei, în funcție de situație și de evaluarea agentului constatator.
De ce este interzisă această practică
Autoritățile au introdus aceste reglementări din motive care țin în principal de protecția mediului și eficiența traficului urban. Printre efectele negative ale motorului lăsat pornit la staționare se numără:
- creșterea nivelului de emisii poluante în zonele urbane;
- consum inutil de carburant;
- poluare fonică suplimentară;
- impact negativ asupra calității aerului, în special în orașele aglomerate.
Aceste măsuri fac parte dintr-un trend european mai larg de reducere a emisiilor provenite din traficul rutier.

Sistem de sancțiuni progresive
Aplicarea sancțiunilor pentru această abatere se face, în cele mai multe situații, într-un mod gradual, astfel încât accentul să cadă mai întâi pe prevenție și corectarea comportamentului în trafic. La prima abatere, șoferul poate primi un avertisment, ca formă de atenționare fără consecințe financiare imediate. Dacă fapta se repetă, aceasta este încadrată mai sever și poate fi sancționată cu amendă contravențională, conform prevederilor din legislația rutieră. În situațiile în care abaterea devine recurentă sau este considerată agravantă, autoritățile pot aplica sancțiuni suplimentare, în funcție de gravitatea și contextul faptei.
Acest sistem progresiv are ca obiectiv principal educarea participanților la trafic și reducerea comportamentelor care afectează siguranța rutieră și mediul, nu doar sancționarea automată a șoferilor.
Excepții importante prevăzute de lege
Există și situații în care funcționarea motorului în timpul staționării este permisă și nu se sancționează. Printre acestea se numără:
- opriri impuse de trafic, cum ar fi ambuteiaje sau semafoare;
- vehicule de intervenție aflate în misiuni (poliție, ambulanță, pompieri);
- autovehicule comerciale care necesită motorul pornit pentru alimentarea unor echipamente auxiliare, precum sistemele de refrigerare.
În aceste cazuri, oprirea cu motorul pornit este considerată justificată și nu intră sub incidența sancțiunilor.
În contextul urban actual, autoritățile intensifică măsurile de reducere a poluării și de creștere a disciplinei rutiere. Regula privind oprirea motorului la staționare se înscrie în acest efort general de aliniere la standarde europene de mediu și siguranță rutieră.
Respectarea acestor prevederi nu evită doar sancțiunile financiare, ci contribuie și la reducerea poluării și la un trafic urban mai eficient.
Amenda de până la 825 de lei pentru lăsarea motorului pornit în timpul staționării este o măsură menită să descurajeze un comportament des întâlnit în trafic. Chiar dacă pare o regulă minoră, impactul său asupra mediului și consumului de resurse este semnificativ, motiv pentru care autoritățile tratează această abatere cu tot mai multă fermitate.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





