Anul trecut, aurul a reprezentat, din nou, una dintre valutele forte ale lumii, amenințând chiar să detroneze dolarul în topul activelor de refugiu. La finalul lunii septembrie 2025, metalul prețios a depășit cotația de 4.000 de dolari per uncie și a înregistrat cel mai mare avans valoric consemnat în ultimele patru decenii.
Efectele creșterilor susținute s-au făcut simțite și pe piața locală, unde gramul a ajuns la un maxim de 606,5 lei la mijlocul lui octombrie, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Evoluția a fost alimentată, în principal, de ascensiunea de pe piețele externe, după cum ne-a explicat Claudiu Diaconu, fondatorul și CEO-ul Rafinor, prima rafinărie modernă de aur din România.
„Prețul gramului de aur publicat de BNR este un indicator de referință derivat din cotația internațională LBMA Gold Price, exprimată în dolari pe uncie, și din cursul oficial dolar/leu. Este un calcul pur matematic, care nu ține cont de volumul vânzărilor sau de cererea locală, ci doar de evoluția pieței globale și a cursului valutar. Astfel, creșterea record a prețului gramului de aur din 2025 se datorează aproape integral dinamicii internaționale. Cererea internă, deși aflată pe un trend ascendent, are o influență limitată, afectând doar prețurile de retail și primele comerciale, nu cotația oficială”, a precizat Diaconu, în cadrul unui interviu pentru revista Capital.
Ce rezerve avem
Potrivit specialistului, metalul prețios a înregistrat o apreciere de peste 60% de la începutul anului trecut, impulsionată de achizițiile masive ale băncilor centrale, inflația persistentă și tensiunile geopolitice, care alimentează interesul tot mai mare al investitorilor pentru activele de refugiu.
Datele World Gold Council (WGC) arată că, în primul semestru din 2025, băncile centrale au achiziționat aproximativ 415 tone de aur. În trimestrul doi al anului trecut, cele mai mari cantități au fost cumpărate de Polonia – 18,6 tone, Kazahstan – 15,6 tone și Turcia – 10,8 tone. În clasamentul Europei Centrale și de Est, Turcia deține prima poziție, cu o rezervă de 634,7 tone, urmată de Polonia (515,4 tone) și Ungaria (110 tone), după ce a cumpărat în urmă cu un an 14,5 tone. România se află pe locul patru în regiune, cu 103,6 tone.
La nivel global, Statele Unite ocupă primul loc în clasamentul WGC, cu 8.133,4 tone, urmate la mare distanță de Germania 3.350,2 tone (în scădere cu aproape o tonă), Italia (2.451,8 tone) și Franța (2.437 tone). Vine din urmă rapid China, cu 2.298,5 tone, dintre care 6,3 tone au fost achiziționate în trimestru doi.
Cererea locală crește rapid
Deși are o influență redusă în stabilirea prețului, cererea locală de metal prețios a început să crească accelerat din a doua jumătate a anului 2023, precizează Diaconu. Cauzele principale ale acestui fenomen nu diferă radical de cele care alimentează evoluția la nivel internațional: inflația persistentă, tensiunile geopolitice și scumpirea rapidă pe piețele globale.
„În ultimii ani, cererea de aur în România a fost alimentată de un mix de factori globali și locali, care au transformat aurul dintr-un simbol al luxului într-un instrument de protecție financiară”, explică specialistul. În opinia sa, mulți români văd aurul ca pe o „ancoră de valoare”, care nu se depreciază odată cu leul sau euro.
Această percepție este amplificată de crizele internaționale și de lipsa încrederii în sistemul bancar. Dar și de faptul că mulți conaționali cumpără aur și pentru a-l păstra ca moștenire familială, din generație în generație.
Toate aceste elemente, corelate cu evoluțiile internaționale, au făcut ca metalul prețios să își dubleze valoarea în doi ani și zece luni, ceea ce înseamnă un randament anualizat de aproximativ 45-50% pe an.
„Dacă între 2021 și 2022 interesul pentru aur era moderat, 2023 a marcat o schimbare clară de ritm: vânzările de lingouri și monede au crescut cu peste 20%, iar în 2024, ritmul s-a intensificat cu aproximativ 30%. În prima jumătate a lui 2025, cererea a crescut cu aproape 45% față de aceeași perioadă din 2024, atingând un nivel istoric. Evoluția arată că românii tratează tot mai mult aurul ca activ de protecție și diversificare, nu doar ca bijuterie”, afirmă Diaconu.
Lingouri vs bijuterii
Conform estimărilor sale, cele mai vândute produse în perioada 2024-2025 au fost lingourile de 5 g și 10 g, care sunt cele mai solicitate atât la nivel local, cât și internațional.
Pe piața locală, principalele achiziții de aur sunt realizate de casele de amanet și producătorii de bijuterii, care colectează aur uzat și îl livrează pentru rafinare și transformare în lingouri de aur de investiții.
„Din producția totală, în jur de 80% este exportată către partenerii europeni, rafinării mari și instituții specializate cu care rafinăria de metale prețioase are contracte directe. Restul de circa 20% rămâne în România, pentru a acoperi cererea locală tot mai mare”, explică CEO-ul companiei.
Potrivit acestuia, majoritatea achiziţiilor de aur de investiţie sunt gândite pentru păstrare pe termen mediu spre lung, între 3 și 10 ani. Fapt care face ca rata de revânzare anuală să fie relativ scăzută, respectiv între 5 și 10% din totalul deţinerilor.
Bijuteriile de aur, un statut special
Situație care nu se regăsește și în cazul bijuteriilor din aur, achiziționate mai degrabă pentru aspect, pentru statutul pe care îl conferă sau ca daruri, nu neapărat ca formă de economisire sau instrumente de investiție. Din acest motiv, ele intră mai des în circuitul de revânzare, fie prin amanet, fie prin topire sau schimb.
„Statistic, se estimează că aproximativ 20-30% dintre bijuteriile vândute într-un an ajung să fie revândute în același interval, pentru că proprietarii au nevoie de lichiditate sau doresc să le înlocuiască. În schimb, aurul de investiție, lingouri și monede, rămâne de obicei stocat și conservat pe termen lung, fiind cumpărat pentru protecția capitalului, nu pentru uz personal”, conchide Claudiu Diaconu.
Deși la finalul lunii octombrie a anului trecut, prețul aurului a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii patru ani, de peste 5%, dar fără a coborî sub 4.000 de dolari pe uncie, estimările se mențin pe creștere. Pentru 2026, banca Morgan Stanley estimează o valoare care ar putea ajunge până la 4.500 de dolari. Iar la nivel local, se preconizează o creștere a cererii între 20 și 35%, semn că febra aurului este încă departe de a se fi stins.
Cum arată cumpărătorul român de aur
Potrivit sondajelor realizate de Rafinor și analizei comenzilor din 2024-2025, profilul actual al cumpărătorului de aur din România se prezintă astfel: persoane fizice cu vârste între 30 și 55 de ani, cu venituri medii și peste medie, orientate spre economisire inteligentă și protejarea capitalului. Motivația principală a acestora este asigurarea siguranței financiare pe termen lung, nu speculația.
„Estimăm că aproximativ 65% dintre cumpărători sunt clienți noi, aflați la prima achiziție, în timp ce 35% sunt recurenți, care cumpără periodic pentru diversificarea portofoliului”, precizează Claudiu Diaconu.
