Critici dure privind justiția și influențele politice. Gheorghe Piperea: România se află la un moment de răscruce şi riscă să păşească din nou pe o cărare greşită
Europarlamentarul Gheorghe Piperea a lansat un atac amplu la adresa modului în care este dominată agenda publică din România, susținând că un discurs pe care îl consideră „parazitar”, cu motivație politică și ideologică, deturnează dezbaterea de la problemele reale ale cetățenilor, inclusiv de la cele care țin de funcționarea justiției.
Într-un comunicat de presă, acesta a avertizat că România se află într-un moment de răscruce și riscă să repete erori din trecut, prin readucerea în prim-plan a unor mecanisme și practici pe care le consideră nocive pentru statul de drept.
Potrivit europarlamentarului, discursul dominant din spațiul public ar bloca discutarea unor teme concrete care afectează direct viața de zi cu zi a oamenilor, fiind construit selectiv în jurul unor subiecte de corupție și disfuncționalități ale justiției, în timp ce alte probleme structurale sunt ignorate. El a susținut că această abordare este folosită ca instrument politic, cu scopul de a canaliza nemulțumirile publice într-o direcție convenabilă anumitor actori.
În evaluarea sa, situația generală a României ar fi agravată de o clasă guvernamentală pe care o descrie drept dominată de politruci și impostori, care și-ar fi falsificat trecutul profesional sau academic. Acesta a afirmat că politicile promovate de acești decidenți ar împinge populația tot mai aproape de un dezastru ecologic și umanitar, în condițiile în care fiscalitatea ar deveni tot mai apăsătoare, inflația și recesiunea ar accentua sărăcia, iar datoria publică ar atinge niveluri record.
„România se află la un moment de răscruce şi riscă să păşească din nou pe o cărare greşită. Guvernul este infestat de politruci şi impostori, care nu ezită să îşi falsifice propriul trecut profesional sau academic.
Politicienii şi administratorii «salvatori» aduc populaţia ţării zi de zi mai aproape de dezastru ecologic şi umanitar. Eşecurile şi incompetenţa lor ucid, rănesc sau falimentează omul de rând. Fiscalitatea este din ce în ce mai aspră, inflaţia şi recesiunea economică determină din ce în ce mai multă sărăcie.
În timp ce se depăşesc recorduri de supra-îndatorare statală, iar foametea şi privarea de energie câştigă teren, banii publici se irosesc în achiziţii publice contractate mereu cu aceiaşi privilegiaţi (care, din bogaţi, devin hiper-îmbogăţiţi) sau sunt azvârliţi iraţional în gaura neagră a regimului corupt de la Kiev”, afirmă Gheorghe Piperea.
Sunt imposibil de trecut cu vederea unele aberații de dosare penale
În același timp, Piperea a acuzat risipirea fondurilor publice prin achiziții realizate constant cu aceiași beneficiari privilegiați, precum și direcționarea unor sume importante către sprijinirea regimului de la Kiev, pe care l-a caracterizat drept corupt.
Europarlamentarul a susținut că pierderea încrederii oamenilor în democrație și în justiție reprezintă un pericol mai mare decât sărăcirea sau segregarea socială. În opinia sa, o serie de decizii controversate ale sistemului judiciar ar fi contribuit la erodarea severă a credibilității acestuia în rândul populației.
El a enumerat, printre exemple, anularea alegerilor din noiembrie 2024, acordarea din nou a privilegiilor de fost șef de stat pentru Traian Băsescu, despre care a amintit că a fost stabilit de justiție drept colaborator al Securității comuniste, precum și tergiversarea unor dosare de corupție considerate relevante, cum ar fi cele legate de vaccinuri, cazul Coldea sau dosarul Apa Nova.
De asemenea, Gheorghe Piperea a invocat existența unor dosare penale pe care le-a calificat drept absurde, deschise pentru fapte pe care le consideră lipsite de pericol real pentru ordinea de drept.
„Deciziile greşite sau ultragiante ale justiţiei au fost de natură a face cu totul impopular acest serviciu statal fundamental pentru democraţie şi statul de drept.
Sunt imposibil de trecut cu vederea anularea alegerilor din noiembrie 2024, redarea privilegiilor de fost şef de stat pentru Băsescu, dovedit de justiţie drept colaborator al securităţii comuniste, tergiversarea unor evidente cazuri de corupţie (dosarul vaccinurilor, dosarul Coldea, dosarul Apa Nova) sau aberaţiile de dosare penale pentru aşa-zise fapte periculoase pentru ordinea de drept (cazul stegarului dac, cazul generalului rezervist de 103 ani)”, a afirmat Piperea.
Implicarea USR, mai mult decât vizibilă
În lipsa încrederii în justiție, a continuat europarlamentarul AUR, cetățeanul de rând ar rămâne fără speranța de a-și putea apăra drepturile și libertățile legitime. Gheorghe Piperea a subliniat că acest vid de încredere este amplificat de un discurs public unilateral, care ar scoate în evidență doar anumite aspecte ale sistemului judiciar, ignorând deliberat altele.
În această logică, discursul respectiv ar confisca agenda publică și ar limita spațiul pentru o dezbatere reală asupra problemelor concrete cu care se confruntă justiția.
Piperea a indicat că acest tip de mesaj ar fi promovat activ în contextul unor proteste de stradă, unde ar exista o implicare vizibilă a USR, iar țintele criticilor ar fi aceleași formațiuni politice, în special PSD, chiar dacă, în prezent, unele dintre aceste tabere ar fi devenit partenere de guvernare.
El a remarcat și reutilizarea unui vocabular de protest specific perioadei de acum 7–8 ani, inclusiv eticheta de „ciumă roșie” atribuită din nou PSD.
În opinia europarlamentarului, în spațiul public ar fi readuse în prim-plan figuri politice și instituționale pe care le-a descris drept reprezentative pentru un regim reacționar, care ar fi folosit justiția ca armă politică și instrument de șantaj.
În acest context, a făcut referire la protocoalele de colaborare dintre DNA și SRI, desființate ulterior de Curtea Constituțională ca fiind neconstituționale.
Se cere revenirea la «perioada de glorie» a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), acuză Piperea
Cea mai gravă evoluție, în viziunea sa, ar fi solicitarea revenirii la „perioada de glorie” a Mecanismului de Cooperare și Verificare, derulat de Comisia Europeană timp de 13 ani în România. Gheorghe Piperea a susținut că acest mecanism a reprezentat o formă ilegală de control al justiției, exercitat de birocrația de la Bruxelles, și nu o garanție a independenței acesteia.
El a afirmat că menținerea MCV peste termenul prevăzut inițial în Tratatul de Aderare ar fi favorizat îmbogățirea nejustificată a unor ONG-uri care, sub pretextul luptei anticorupție, ar fi ajuns să exercite un control informal asupra justiției.
În același registru critic, europarlamentarul AUR a susținut că rapoartele MCV ar fi fost realizate în mare parte pe baza contribuțiilor acestor ONG-uri, pe care le-a acuzat de orientare partizană și de interesul de a menține imaginea României ca stat profund corupt, pentru a-și justifica finanțările și statutul.
El a mai afirmat că actorii implicați în controlul justiției în perioada 2014–2022 nu ar fi acceptat niciodată marginalizarea din actul de justiție și ar încerca, în prezent, să revină în poziții de influență.
„Cel mai grav este că se cere revenirea la «perioada de glorie» a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) , derulat de Comisia Europeană timp de 13 ani în România (cu 10 ani mai mult decât prevedea Tratatul de Aderare). Acest MCV a fost o formă ilegală de control al justiţiei, exercitat de centrul birocratic de la Bruxelles, iar nu o formă de independenţă. Din menţinerea ilegală a acestui mecanism au rezultat «gloria» şi îmbogăţirea fără just temei a ONG-urilor care se preocupau, de faţadă, cu anti-corupţia, dar care au reuşit, treptat, să preia controlul informal asupra justiţiei.
(Rapoartele anuale MCV, oficial redactate de Comisia Europeană – n.red.) erau efectuate în ţară, de aceste ONG-uri anticorupţie, mereu orientate partizan, mereu ţinând asupra României blamul de ţară coruptă, mereu interesate de menţinerea statutului de rudă săracă a UE, pentru a putea menţine deschise robinetele de bani pentru finanţarea activităţilor şi a «experţilor» lor.
Cei implicaţi în controlul justiţiei în perioada 2014-2022, control exercitat cu ajutorul MCV, nu s-au mulţumit niciodată cu situaţia în care au fost puşi, aceea de alungaţi din actul de justiţie. Judecătorii, pe baza legilor justiţiei adoptate în 2022, şi-au recăpătat un dram de independenţă şi au rejectat ferm colaborarea cu serviciile secrete.
Emoţia publică declanşată în mod regizat prin documentarul celor de la Recorder este şansa pe care societatea civilă şi serviciile secrete, care au preluat controlul asupra justiţiei în anii 2014-2018, să revină la butoane şi la noi surse de finanţare. Nu putem permite aşa ceva. Ar fi o ingerinţă în actul de justiţie care ar destabiliza democraţia”, a mai transmis Gheorghe Piperea.
