Adrian Năstase ironizează dezbaterea despre justiție, după documentarul Recorder: referiri la Macovei, „binom”, SRI și completele de la ÎCCJ
Adrian Năstase, fost prim-ministru din partea PSD, a reacționat, pe blogul personal, la dezbaterea publică reaprinsă de un reportaj Recorder privind funcționarea justiției din România, comentând într-o notă ironică modul în care ar putea fi abordate problemele sistemului judiciar în raport cu valorile și principiile europene.
Năstase a susținut că experiența sa din perioada negocierilor de aderare la Uniunea Europeană îi permite să formuleze o serie de „recomandări”, construite în cheie critică la adresa reformelor din ultimii ani.
Fostul prim-ministru a amintit că, în 2004, adoptarea legilor justiției a reprezentat baza finalizării negocierilor pe capitolul Justiție și Afaceri Interne cu Uniunea Europeană.
În acest context, el a sugerat, ironic, consultarea fostului ministru al Justiției Monica Macovei, făcând trimitere la condamnarea acesteia la muncă în folosul comunității și exprimând speranța că nu este prea ocupată în această perioadă.
Adrian Năstase a reluat episodul din 2005, când Monica Macovei a fost propusă pentru funcția de ministru al Justiției de către Traian Băsescu, afirmând că soluția aplicată atunci ar putea fi reluată și în prezent. Potrivit fostului premier, acea soluție a constat într-un audit al justiției realizat de organizația Freedom House, contra unei sume pe care a caracterizat-o drept modică.
O nouă generație de magistrați obedienți
În continuare, Năstase a evocat, tot în registru ironic, posibilitatea asumării răspunderii Guvernului pe tema justiției, schimbarea conducerilor parchetelor și accesarea arhivei SIPA, sugerând că astfel de demersuri ar putea conduce la identificarea unei noi generații de magistrați obedienți.
De asemenea, el a făcut referire la o posibilă „mică reformă a justiției”, inspirată de experiențele din 2008, cu trimitere la formarea unor complete de judecată considerate favorabile sistemului.
Fostul premier a amintit și deciziile legate de prescripția faptelor penale, menționând eliminarea, cu efect retroactiv, a perioadei de analiză a dosarelor la Curtea Constituțională din calculul prescripției generale.
Totodată, a făcut referiri la condamnările bazate pe probe indirecte și raționamente logico-juridice, precum și la practica transferurilor între parchete și instanțe, pe care a descris-o ca instrument de „comunicare” instituțională.
În final, Adrian Năstase a menționat rolul unor actori-cheie din perioada „binomului” și a sugerat că reluarea canalelor de comunicare dintre SRI și instanțe, precum și presiunea străzii și a ONG-urilor, ar putea readuce sistemul judiciar la ceea ce a numit, ironic, „timpurile bune” ale reformei.
Textul integral postat vineri, 12 decembrie, pe blogul fostului premier
„Reportajul Recorder a generat, din nou, o dezbatere aprinsa în legătură cu justiția și în legătură cu felul în care problemele din justitie pot fi abordate conform valorilor si principiilor europene.
Având o lungă experiență în acest domeniu – mă refer la adoptarea, în 2004, a legilor justiției ca bază pentru finalizarea negocierilor din capitolul Jai cu Uniunea europeană – îmi permit să sugerez, in primul rand, consultarea doamnei Monica Macovei care sper ca, in aceasta perioada, să nu fie foarte ocupată cu munca în folosul comunității la care a fost condamnată.
Reamintesc faptul ca, in 2005, după alegerile prezidențiale, telefonul de la Traian Băsescu a găsit-o în bucătărie atunci când acesta i-a propus (se pare ca la sugestia dlui Soros) să devină ministru al Justiției și să întreprindă o reformă în adâncime în acest domeniu. Soluția adoptată atunci de doamna Macovei, soluție pe care îmi permit să o recomand și acum, ar fi realizarea unui audit al justitiei de către Fundația Freedom House contra unei sume modice de 50.000 $.
Pasul următor ar fi angajarea răspunderii Guvernului pe chestiunea justiției, schimbarea tuturor sefilor de parchete si patrunderea în forță în arhiva Sipa, avându-l poate drept ghid pe Dan Tapalaga – cel care a mai efectuat o astfel de operațiune.
În felul ăsta, s-ar putea găsi o nouă garnitură de magistrați ascultători.
Propun si o noua “ mică reformă a justiției” bazată pe experiența anului 2008. În acest fel, s-ar putea reinventa cele două complete negre conduse de oameni agreati de sistem. Modelul desemnării Liviei Stanciu și a lui Ionuț Matei – președinte respectiv vicepreședinte la Înalta Curte – de către Traian Băsescu pentru a conduce cele doua complete a reprezentat, totuși, apogeul independenței justiției.
Ar putea fi reluate și unele soluții inovatoare privind prescripția generală. In acea perioada, ca nu cumva dosarele mele să se prescrie, a fost eliminată din prescriptia generala, cu efect retroactiv, perioada în care dosarul fusese examinat la CCR.
Ar putea fi folosită, în continuare, ca “lecție învățată”, formula condamnării pe probe indirecte și prin raționamente logico-juridice.
Practica transferurilor intre procuratura si instante – atunci cand e nevoie – nu ar trebui ignorata. In acea perioada, spre exemplu, o consiliera – procuroare (Ioana Bogdan) – a lui Daniel Morar a fost transferata direct la ICCJ, chiar in completul care ma judeca pe mine. In felul acesta, s-a putut realiza o comunicare mai buna intre DNA si Instanta (nu doar prin plicurile galbene).
Să nu uităm nici locul pe care-l poate ocupa într-o nouă construcție cineva cu experiență în domeniu – mă refer la domnul Coldea.
Ar putea fi folosite, de asemenea, canalele de comunicare dintre SRI și instanțe pentru rezolvări corespunzătoare ale dosarelor. Propunerea presedintelui Nicusor Dan deschide orizonturi noi in acest domeniu.
În ultimii ani se pare că s-au mai pierdut unele dintre cuceririle obținute în perioada “binomului” și ar fi nevoie acum de o “fezandare” a sistemului prin manifestatii ale rezistilor si ONG-urilor preocupate de REFORMA, pentru a se reveni la timpurile bune!”, a scris Adrian Năstase pe blogul său.
