Germania vrea să înlocuiască sprijinul social Bürgergeld. Mii de români pot pierde banii. Ajutorul minim trece de 500 euro

Guvernul federal german a trimis în Parlament un proiect de reformă care ar putea schimba din temelii „Bürgergeld”, ajutorul pentru persoanele apte de muncă. Sistemul ar urma să fie înlocuit cu o „nouă asigurare de bază”, iar noile reguli ar putea afecta și românii din Germania care primesc acest sprijin.

Reforma din Germania pornește de la presiunea pe buget și de la dorința de a întări obligațiile beneficiarilor

Proiectul intră în prima lectură în Parlament și este prezentat politic drept o reformă a sprijinului social pentru persoanele apte de muncă. În realitate, discuția este legată și de finanțele publice, într-o perioadă în care statul german încearcă să limiteze creșterea costurilor sociale.

După o perioadă descrisă în spațiul public drept un „Herbst der Reformen”, cu rezultate contestate, guvernarea și opoziția sunt puse în fața unei dileme mai mari. Cum pot fi făcute reforme fără ca acestea să împingă cheltuielile statului social și mai sus, într-o economie slăbită și cu spațiu fiscal limitat.

Românii au o rată de 8,7% la beneficiari, iar zeci de mii ar putea fi afectați

Potrivit unei analize Mediendienst Integration publicate în noiembrie 2025, rata de beneficiari SGB II/Bürgergeld în rândul românilor din Germania este de 8,7%. Textul menționează că ar fi vorba de câteva zeci de mii de români care primesc acest ajutor, potrivit unor estimări.

În acest context, orice schimbare care înăsprește condițiile de acordare sau introduce sancțiuni mai dure poate avea efecte directe asupra acestor persoane, mai ales în cazurile în care există probleme legate de cooperarea cu jobcenter-ul sau de situația locuinței și a activelor.

Proiectul propune sancțiuni mai dure, inclusiv tăierea integrală a plăților în anumite situații

Una dintre principalele schimbări din proiect este întărirea sancțiunilor pentru absențe nemotivate sau lipsă de cooperare cu jobcenter-ele. Concret, după două absențe nemotivate la programările jobcenter, beneficiarul ar urma să primească cu 30% mai puțin. La a treia abatere, plățile pot fi tăiate integral, cu excepția chiriei, care ar urma să fie virată direct proprietarului.

Înainte de „tăierea totală”, proiectul prevede și o audiere în cazul în care există indicii de boală. În același timp, pentru copii și adolescenți nu ar urma să se aplice reducerea.

Se schimbă și regulile privind cuantumul și durata sancțiunilor, inclusiv pentru lipsa candidaturilor

Documentul mai propune ca reducerea standard, cunoscută ca „regelbedarf”, să poată ajunge la minus 30% pentru trei luni. Asta în cazuri precum abandonarea unei măsuri de sprijin sau lipsa candidaturilor, cu un regim mai sever decât până acum.

În paralel, proiectul urmărește să reintroducă și să consolideze obligațiile de cooperare ale beneficiarilor, reguli care fuseseră relaxate odată cu introducerea „Bürgergeld” în 2023.

Dispare perioada de grație pentru active, iar locuința ar putea deveni un criteriu mult mai strict

O schimbare importantă este eliminarea „karenzzeit”, perioada de grație în care se tolerau active mai mari. În noul proiect, activele ar urma să fie luate în calcul din prima zi, iar pragurile de protecție ar urma să fie diferențiate în funcție de grupe de vârstă.

Și în cazul locuinței apare o regulă mai strictă. În loc ca statul să preia automat chiria în primul an, ar urma să acopere cel mult de 1,5 ori limita locală considerată „rezonabilă”.

Diferența ar urma să fie suportată de beneficiar sau să ducă la mutare. În plus, autoritățile din domeniul forței de muncă ar fi chemate să verifice mai activ respectarea „frânei chiriilor”, adică „mietpreisbremse”.

Proiectul nu modifică sumele acordate prin schema de sprijin. Pentru o persoană singură rămâne reperul de 563 de euro, valoare menționată ca fiind din 2024. Există niveluri diferite pentru cupluri și pentru minori, însă cuantumurile în sine nu sunt schimbate în această etapă.