Germania propune tăieri de fonduri din agricultură în favoarea apărării, 17 state UE se opun. România și Italia conduc coaliția

O coaliție de 17 țări din Uniunea Europeană, coordonată de Italia și România, se opune ferm reducerilor masive din fondurile destinate agriculturii și dezvoltării regionale. Într-o scrisoare comună transmisă președinției irlandeze, statele membre avertizează că tăierile bugetare cerute de Germania și redirecționarea banilor către apărare riscă să submineze sprijinul cetățenilor pentru proiectul european.

17 țări își unesc forțele pentru a se opune reducerilor bugetare ale UE. Italia și România conduc eforturile de menținere a cheltuielilor pentru agricultură și dezvoltare regională

17 guverne din Uniunea Europeană au avertizat public împotriva tăierilor din fondurile alocate agriculturii și plăților regionale în următorul buget septenal, într-o replică fermă la poziția Germaniei din cadrul negocierilor.

Scrisoarea semnată vineri, printre altele, de Italia, Spania și Polonia, pune o presiune uriașă pe președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE pentru a lăsa neatinse aproape 900 de miliarde de euro din proiectul viitorului buget, care este așteptat să fie prezentat săptămâna viitoare, transmite Politico.eu.

Această inițiativă creează tensiuni cu o tabără rivală alcătuită din șase țări, condusă de Germania, care a reluat la începutul acestei săptămâni, prin intermediul unei scrisori comune, apelurile pentru reduceri liniare de câteva sute de miliarde de euro.

„Prin urmare, considerăm că finanțarea generală pentru Politica de Coeziune și PAC trebuie păstrată în următorul Cadrul Financiar Multianual”, au scris cele șaptesprezece țări în scrisoarea adresată prim-ministrului irlandez Micheál Martin, consultată de Politico.eu.

Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Giorgia Meloni și Nicușor Dan coordonează o coaliție largă împotriva tăierilor bugetare

Premierul italian Giorgia Meloni și președintele român Nicușor Dan au coordonat această inițiativă și vor găzdui o reuniune informală a acestor țări în marja viitorului Consiliu European din 15 și 16 octombrie.

Cadrul Financiar Multianual (PAC/MFF) finanțează totul, de la subvențiile fermierilor până la ajutorul pentru dezvoltare, reprezentând una dintre cele mai dificile runde de negocieri de la Bruxelles.

În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034 și a redirecționat sute de miliarde de euro de la agricultură și plăți regionale (cunoscute sub numele de politica de coeziune) către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea.

Grupul numit „Prietenii Coeziunii” a avertizat că alte reduceri alocate agriculturii și coeziunii „nu ar face decât să slăbească bugetul și să riște subminarea sprijinului public pentru proiectul european”.

Documentul de negociere al Irlandei (așa-numitul negobox) va crea cadrul pentru discuțiile dintre cei 27 de lideri ai UE în timpul summitului de la Bruxelles din octombrie.

Liderii europeni încearcă să obțină un acord rapid înainte de alegerile naționale

Guvernele din UE se grăbesc să ajungă la un acord final între ele până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale din Franța, Polonia și Italia să riște să deraieze negocierile.

Una dintre cele mai sensibile probleme implică introducerea de noi taxe la nivelul întregii Uniuni, cunoscute sub numele de resurse proprii, pentru finanțarea bugetului. Comisia a propus cinci noi taxe despre care se estimează că vor genera 66 de miliarde de euro pe an.

Pachetul fiscal este susținut puternic de Franța, dar propunerile individuale au întâmpinat opoziția mai multor guverne naționale, care se tem că vor fi afectate disproporționat de aceste taxe.

Cele 17 țări au subliniat în scrisoare că noile resurse proprii „ar trebui să fie autentice, echitabile, simple și nediscriminatorii”.

Semnatarii cer amânarea rambursării datoriei post-Covid și eliminarea reducerilor bugetare

Pentru a crea mai mult spațiu de manevră, statele au reluat, de asemenea, apelurile de amânare a rambursării datoriei post-Covid, care este estimată să coste 25 de miliarde de euro pe an.

De asemenea, ele s-au opus rabaturilor bugetare acordate țărilor mai bogate (așa-numitele rebates).