Recent, declarațiile Oanei Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, au stârnit confuzie în mediul public după ce aceasta a sugerat că „anularea alegerilor” ar fi motivul pentru care Statele Unite au suspendat includerea României în programul Visa Waiver, notează jurnalistul Dan Andronic în editorialul publicat pe evz.ro.
În realitate, comunicările oficiale ale autorităților americane arată clar că decizia SUA a fost dictată de considerente de securitate și migrație, fără nicio legătură cu criza electorală internă.
Fostul ambasador Emil Hurezeanu a calificat declarația ca fiind mai degrabă o „inferință politică” decât o concluzie bazată pe fapte. Practic, este o deducție cu tentă internă, mai degrabă decât o explicație diplomatică.
„Visa Waiver a provocat un nor de ceață în mintea ministresei USR de la Externe. Tipic USR a lansat într-un podcast o serie de afirmații din care se înțelege că România a pierdut bunăvoința Washingtonului. După ce a tăcut mâlc ieri, refuzând să explice traducerea greșită a raportului Departamentului de Stat, azi a vorbit. Cred că merită explicat ce a vrut să spună. Sau ce trebuia să spună. (…)
Americanii au invocat rațiuni de securitate și migrație pentru a justifica stoparea procesului, fără a face vreo referire la criza electorală de la București. Fostul ambasador Emil Hurezeanu a numit teza ministrei o „inferință”, adică o deducție politică pe fondul controverselor interne, și nu o concluzie bazată pe fapte. O abordare politicoasă la o prostie diplomatică.
Oana Țoiu a spus că MAE nu trebuia să explice părții americane ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor. Fiind treaba MAI. O abordare ciudată. Dar să vedem cum au stat lucrurile”, spune Dan Andronic.
Rolul MAI în procesul Visa Waiver
Ministrul Oana Țoiu a susținut că MAE nu trebuia să clarifice situația anulării alegerilor cu partea americană, invocând responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Această abordare ridică semne de întrebare, însă este esențial să înțelegem rolul concret al MAI în procesul Visa Waiver:
Ministra Țoiu a susținut că MAE nu avea obligația să clarifice situația anulării alegerilor cu partea americană, atribuind responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Iată cum a contribuit concret MAI:
-
Acorduri de securitate și schimb de date: MAI a negociat și semnat instrumente bilaterale pentru schimbul de informații privind persoane căutate, infracțiuni grave și identități de risc.
-
Interoperabilitate operațională: Sistem de verificări la frontieră, raportarea documentelor pierdute sau furate și cooperare strânsă cu poliția americană.
-
Standardizare documentară și control la frontiere: Implementarea pașapoartelor electronice și consolidarea controlului la punctele de trecere a graniței.
-
Pachet de conformitate: Dosar tehnic care demonstrează prevenirea migrației ilegale și fenomenului de overstay, incluzând formule de readmisie.
Aceste eforturi au adus România aproape de includerea în Visa Waiver, realizare confirmată inițial de administrația Biden. Stoparea procesului ulterior a fost o decizie politică din SUA, legată strict de securitate și migrație, și nu o reacție la situația electorală din București, mai spune cunoscutul jurnalist.
„Aceste realizări ale MAI au fost cruciale și au cântărit decisiv în momentul în care România a fost desemnată pentru includere la începutul anului 2025. Stoparea procesului a venit ulterior, din partea americană, ca o decizie politică legată de securitate, și nu ca o sancțiune pentru criza electorală din România”, mai spune el.
De ce e importantă distincția?
Atribuirea eșecului Visa Waiver „alegerilor anulate” mută responsabilitatea de la factorii reali – securitate și migrație – către o problemă internă imaginară, deformând imaginea procesului. Mesajul public al MAE ar trebui să recunoască meritele MAI, care a asigurat România la standardele tehnice necesare programului.
MAE trebuie să se concentreze pe diplomație activă și coordonare cu Președinția pentru a relansa dosarul Visa Waiver. Transparența și corectitudinea comunicării publice sunt vitale pentru a nu distorsiona percepția internațională și pentru a sprijini negocierile.
MAI și-a îndeplinit partea tehnică, Washington-ul a oprit procesul pe motive de securitate, iar criza electorală nu are nicio legătură oficială cu decizia americană. Distorsionarea acestei realități generează doar confuzie și subminează eficiența diplomației românești.
„Mai mult, în mesajul public al Ministerului Afacerilor Externe ar trebui să recunoască efortul tehnic al MAI, care a adus România la un pas de a fi inclusă în program. De fapt a fost inclusă de admnistrația Biden și scoasă de Administrația Trump. Rolul MAE ar trebui să fie de a se concentra pe deblocarea politică a dosarului, alături de Președinție, prin diplomație aplicată, pentru a relansa discuțiile.
MAI și-a îndeplinit partea tehnică, negociind acorduri de securitate complexe și implementând schimburi de date care au adus România în parametrii ceruți de Visa Waiver. Decizia americană de a opri procesul a fost motivată politic, pe considerente de securitate și migrație, nu printr-o condamnare oficială a anulării alegerilor.
A lega public criza electorală de hotărârea Washingtonului distorsionează imaginea de ansamblu și îngreunează comunicarea exact în momentul în care este nevoie de acțiune diplomatică pentru a relansa dosarul. Dar pentru asta ar trebui ca Oana Țoiu să înțeleagă ce face la sediul MAE”, mai spune acesta.
