Gabriel Biriș avertizează asupra haosului din legislația fiscală: Din punctul meu de vedere, alte măsuri trebuie luate

Legislația fiscală din România a devenit tot mai greu de urmărit și de respectat, inclusiv pentru specialiștii din domeniu. În ultimii 10 ani, Codul Fiscal a suferit aproximativ 1.200 de modificări, în timp ce Codul de Procedură Fiscală a fost modificat de circa 500 de ori. La acestea se adaugă numeroase ordine, norme și instrucțiuni secundare, care complică și mai mult activitatea contribuabililor și a profesioniștilor.

Gabriel Biriș avertizează asupra haosului din legislația fiscală

Avocatul și expertul fiscal Gabriel Biriș a explicat, în cadrul podcastului „VorbIMM”, de ce respectarea legislației fiscale a ajuns să reprezinte o misiune aproape imposibilă în România, chiar și pentru experții de top sau pentru agenții fiscali.

Printre problemele semnalate se numără instabilitatea legislativă, colaborarea dificilă cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și scăderea dramatică a profesionalismului celor care redactează actele normative. Potrivit avocatului, toate acestea afectează mediul de afaceri, în special micii antreprenori.

Gabriel Biriș atrage atenția și asupra timpului și resurselor pe care specialiștii ajung să le consume pentru a corecta greșelile introduse peste noapte în legislație. În opinia sa, soluția pentru creșterea veniturilor bugetare nu ar trebui să fie introducerea unor noi taxe, ci reducerea GAP-ului de TVA, o măsură pe care o consideră esențială pentru îmbunătățirea colectării.

În cadrul podcastului „VorbIMM”, Miruna Spătaru, reprezentanta IMM România, a adus în discuție un proiect legislativ care a provocat reacții în mediul de afaceri. Inițiativa ar obliga întreprinderile mici și mijlocii să apeleze la avocați pentru întocmirea unei serii de documente și contracte.

„O să începem cu tema arzătoare. Recent, un proiect legislativ care, dacă ar fi să fie adoptat, ar obliga întreprinderile mici și mijlocii să treacă pe la avocat cu o grămadă de acte și de contracte, a stârnit galăgie. O să încep prin a vă întreba care e poziția dumneavoastră față de această legislație. Adică, dacă se adoptă, complică suplimentar și inutil lucrurile sau are o justificare?”, a întrebat Miruna Spătaru, de la IMM România, la începutul podcastului.

Gabriel Biriș s-a exprimat critic față de propunere

Discuția a vizat justificarea unei asemenea măsuri și posibilitatea ca aceasta să complice suplimentar și inutil activitatea firmelor, în cazul în care va fi adoptată.

Gabriel Biriș a explicat că s-a exprimat critic față de propunere și a publicat o postare pe pagina sa de socializare în care și-a prezentat dezacordul. Totuși, avocatul a precizat că este important să fie înțeleasă și originea inițiativei legislative.

Acesta a explicat că pe piață există numeroși prestatori care desfășoară activități fără să îndeplinească cerințele legale, atât în domeniul avocaturii, cât și în cel al contabilității.

În ceea ce privește serviciile contabile, Gabriel Biriș a dat exemplul unor firme care depun declarații fiscale pentru mii de societăți, deși nu au niciun contabil. Potrivit avocatului, o situație asemănătoare există și pe piața serviciilor juridice, unde activează firme de consultanță juridică ce oferă servicii fără să aibă dreptul legal de a face acest lucru.

El a explicat că, potrivit legislației din România, consultanța juridică poate fi oferită doar de un jurist angajat, absolvent al unei facultăți de drept, sau de un avocat. Celelalte forme de furnizare a acestor servicii, în afara cadrului legal, reprezintă ceea ce avocatul numește piraterie.

Proiectul legislativ prevede că, în situațiile în care legea impune forma scrisă a unui contract, documentul trebuie întocmit de un avocat. Printre exemplele menționate se numără contractele pentru transferul bunurilor imobile.

Gabriel Biriș consideră însă că inițiatorii proiectului nu au luat în calcul toate consecințele unei asemenea obligații. El a atras atenția asupra faptului că, în practică, fiecare parte implicată într-un contract poate avea propriul avocat, ceea ce ridică întrebări privind modul concret de aplicare a prevederii.

„Eu am explicat, am făcut o postare pe pagina mea de socializare în care m-am exprimat critic. Trebuie să înțelegem însă care a fost originea acestei propuneri. În piață sunt și foarte mulți pirați. Nu numai în piața de avocatură, dar și în piața de contabilitate. Vorbiți la ANAF, o să vedeți că sunt firme care depun declarații și nu au niciun contabil, dar depun declarații pentru mii de firme. Același lucru se întâmplă și în avocatură cu pirateria asta, firme de consultanță juridică. Consultanța juridică poate fi dată, conform legii la noi, doar de juristul angajat, absolvent de drept sau de avocat. Restul numim piraterie.

În proiectul ăsta de lege se spune că acolo unde forma scrisă a contractului este cerută, adică contractele pentru transferul bunurilor imobile sau eu știu ce, trebuie să fie întocmite de avocat. Nu știu cum, de avocați, că fiecare parte are avocatului ei”, a subliniat avocatul Gabriel Biriș.

Un alt aspect important ține de documentele solicitate de ANAF în cazul cheltuielilor înregistrate de firme

Un alt aspect important ține de documentele solicitate de ANAF în cazul cheltuielilor înregistrate de firme. Avocatul a explicat că instituția cere documente justificative pentru orice cheltuială, iar printre acestea se află și contractul.

Pe lângă contract, contribuabilii trebuie să poată prezenta și alte documente, precum foile de pontaj (time sheet), dar și dovezi privind efectuarea efectivă a serviciilor contractate.

În opinia sa, proiectul ar fi putut avea rolul de a readuce în discuție o dispută mai veche din interiorul profesiei juridice. Totuși, dezbaterea ar fi trebuit să clarifice inclusiv pentru susținătorii inițiativei de ce o asemenea obligație este inacceptabilă în forma propusă.

Gabriel Biriș consideră că există alte măsuri care ar putea rezolva problemele identificate pe piața serviciilor juridice, fără să introducă obligații suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii.

„Cred că colegii mei, care au inițiat această inițiativă, au pierdut din vedere că ANAF-ul cere document justificativ la orice cheltuială și unul din documentele justificative e contractul, pe lângă time sheet-ul și altele, dovada efectuării serviciului. Înțeleg că era o dispută mai veche în profesie cu privire la această reglementare. Poate că a fost bine ca ea să fie pusă pe tapet, să înțeleagă și colegii care susțineau această măsură, că pur și simplu este inacceptabilă.

Deci, din punctul meu de vedere, alte măsuri trebuie luate, că știți care e problema, în momentul în care ai un contract prost, asta dă naștere la litigi și litigiile încalcă instanțele și sunt tot felul de consecințe. Sunt alte soluții, nu aceasta. Deci eu sper că va fi eliminat în Parlament”, a completat avocatul.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.