Franța, o „democrație deficientă”?
Sursă: Pixabay
Pandemia de coronavirus a făcut ravagii pe întreg globul, iar pentru a limita răspândirea virusului, autoritățile au impus restricții drastice. Se pare însă că în Franța se pune problema dacă nu cumva și ”libertățile democratice au fost contaminate de noul coronavirus”.
„The Economist” a scăzut indicele democrației din Franța din cauza „suprimării libertăților individuale” legate de pandemia Covid-19.
Libertățile democratice par și ele contaminate de noul coronavirus. Un vast studiu publicat miercuri, 3 februarie 2021, de „The Economist” diagnostichează într-adevăr un reflux îngrijorător în bazele democrației în 2020 în aproape 70% din țările lumii. În cauză? Restricțiile impuse de lupta împotriva pandemiei. Și Franța nu face excepție, din păcate, scrie Le Point.
Democrația din Franța, ”infectată” de COVID
Deşi fenomenul este mondial, „suprimarea libertăților individuale în democrațiile avansate a fost cel mai marcant fapt din 2020”, notează studiul. „Abandonarea voluntară a libertăților fundamentale de către milioane de oameni a fost probabil una dintre cele mai remarcabile întâmplări din acest an extraordinar […], dar nu putem conchide că nivelul ridicat de acceptare a măsurilor de închidere înseamnă că oamenii devalorizează libertatea”, a comentat Joan Hoey, șefa studiului. „Pur și simplu, ei au considerat, pe baza dovezilor […] că evitarea deceselor catastrofale justifica o pierdere temporară a libertății”, a spus ea.
Franţa, pe locul 24 din cele 167 de țări, este retrogradată la categoria „democrațiilor deficiente”, cu un indice de democrație ridicându-se la 7,99 din 10, față de 8,12 în 2019. Belgia este de asemenea în această categorie, cu un scor de 7,51. Pentru cercetătorii din grupul britanic, Franța a pierdut puncte din cauza „restricțiilor privind libertatea de mișcare” prin „mai multe blocaje și carantine la nivel național”, scriu ei în raportul lor.
Peste 8, țările sunt considerate „democrații depline”. Această categorie include primele 23 de țări, prima fiind Norvegia cu un indice de 9,81. Tot aici figurează şi Elveția sau Canada. În ultimul deceniu, şi Franța a apărut de două ori în acest prestigios grup: în 2019 și în 2014.
Pălărie de măgar pentru Coreea de Nord
Indicele democrației este calculat anual de unitatea de cercetare a grupului britanic „The Economist”. Acesta este calculat în baza 10 în conformitate cu 60 de criterii, grupate în cinci categorii de evaluare: procesul electoral și pluralismul, libertățile civice, funcționarea guvernului, participarea politică și cultura politică.
Cu un rezultat mondial de 5,37, este „cea mai proastă medie mondială de când a fost creat indicele în 2006”. Cea mai mare scădere vizează Mali, în timp ce Taiwanul înregistrează cea mai mare creștere. Ţara cea mai prost clasată din 2020 este Coreea de Nord, cu un indice al democrației de 1,08, inclusă printre „regimurile autoritare”.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





