Franța interzice definitiv „substanțele chimice veșnice”. Una dintre cele mai dure legi de mediu din Europa intră în vigoare în 2026

Franța face un pas major în lupta împotriva poluării chimice persistente, devenind una dintre primele țări europene care interzic aproape complet utilizarea substanțelor perfluoroalchilice și polifluoroalchilice (PFAS) în produsele de larg consum. Legea, semnată de președintele Emmanuel Macron, a intrat în vigoare la începutul anului 2026 și vizează cosmeticele, îmbrăcămintea și ceara pentru schiuri.

Ce sunt PFAS și de ce sunt considerate un pericol global

PFAS reprezintă o familie de câteva sute de substanțe chimice sintetice, dezvoltate pentru proprietățile lor deosebite: rezistență la apă, grăsimi, căldură și substanțe chimice agresive. Tocmai aceste caracteristici le-au adus supranumele de „substanțe chimice veșnice”, deoarece ele nu se degradează natural în mediu.

Printre cele mai cunoscute se numără acidul perfluorooctanoic (PFOA) și acidul perfluorooctansulfonic (PFOS), utilizate timp de decenii în industrie și în produsele de zi cu zi, înainte ca riscurile să fie documentate științific.

Unde ajung PFAS în viața de zi cu zi

De-a lungul timpului, aceste substanțe au fost folosite pe scară largă la fabricarea:

tigăilor și vaselor cu strat antiaderent
îmbrăcămintei și încălțămintei impermeabile
tratamentelor aplicate textilelor și covoarelor
cerii pentru schiuri și sporturi de iarnă
spumelor și echipamentelor de stingere a incendiilor
Persistența lor face ca PFAS să se acumuleze atât în sol și apă, cât și în organismele vii, inclusiv în corpul uman.

Riscuri majore pentru sănătate, confirmate de studii

Numeroase cercetări internaționale au asociat expunerea pe termen lung la PFAS cu o gamă largă de probleme de sănătate: cancer, afecțiuni hepatice, dereglări hormonale, infertilitate și malformații congenitale.

Substanțele au fost identificate în sângele și organele majorității persoanelor testate în țările industrializate. Mai mult, ele au fost detectate inclusiv în zone extreme și izolate, de la ghețarii polari până pe vârful Everestului, demonstrând amploarea globală a contaminării.

Parcursul legislativ: de la inițiativă verde la lege de stat

Legea a fost inițiată de Partidul Verde și a fost adoptată de Adunarea Națională a Franței în februarie 2024, cu 231 de voturi „pentru” și 51 „împotrivă”, după ce primise anterior aprobarea Senatului.

Un moment simbolic al dezbaterilor l-a reprezentat gestul a 14 deputați care și-au testat părul pentru prezența PFAS și au prezentat rezultatele în plen. Toate probele analizate au indicat contaminarea cu substanțe chimice persistente, un argument puternic în favoarea adoptării legii.

Noua legislație interzice utilizarea PFAS în:

îmbrăcăminte
produse cosmetice
ceară pentru schiuri

Există însă și excepții. Straturile antiaderente pentru tigăi nu sunt incluse în această etapă a interdicției, iar echipamentele de urgență considerate „esențiale”, precum cele folosite de pompieri, sunt scutite temporar.

Totodată, legea impune guvernului obligația de a testa periodic rețelele de alimentare cu apă potabilă pentru depistarea prezenței PFAS.

Impact economic și presiune asupra industriei

Interdicția va obliga producătorii de textile, cosmetice și echipamente sportive să își reformuleze produsele și lanțurile de producție. Deși unele companii avertizează asupra creșterii costurilor, organizațiile de mediu susțin că tranziția va accelera inovația și dezvoltarea de alternative mai sigure.

Franța transmite astfel un semnal puternic industriei europene, într-un moment în care presiunea publică asupra substanțelor chimice periculoase este în creștere.

Alte țări urmează exemplul Franței

Modelul francez începe deja să fie replicat. Danemarca va introduce o interdicție similară în iulie 2026.

În Statele Unite, statul Maine a devenit primul care a interzis PFAS în toate produsele de consum, iar mai multe mari companii internaționale au anunțat că renunță voluntar la utilizarea acestor substanțe.

La nivel internațional, mai multe PFAS sunt deja interzise printr-un tratat adoptat în cadrul Convenția de la Stockholm, ratificat de aproximativ 150 de state.

Uniunea Europeană analizează, la rândul său, posibilitatea unei interdicții generale privind utilizarea PFAS în produsele de larg consum, însă procesul este încetinit de opoziția unor mari producători și de preocupările legate de impactul economic.