Augustin Lazăr, profesor universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, analizează documentarul Recorder și dezbaterea publică declanșată ulterior, pe care le consideră o radiografie a declinului independenței justiției românești.
Augustin Lazăr cere anchete de amploare în Justiție
Potrivit acestuia, acest declin își are originea încă din legislatura 2017-2020 și este rezultatul unei voințe politice duplicitare, orientate spre restaurarea unui sistem oligarhic. El afirmă că Ministerul Public este, în prezent, provocat să preia elementele apărute în spațiul public și să clarifice judiciar, într-o manieră rece și obiectivă, o problemă extrem de fierbinte.
„Sistemul de justiţie este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncţional nu există justiţie, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiţia sau haosul”, a transmis fostul procuror.
În analiza sa, Lazăr atrage atenția asupra unei strategii subtile de măsuri restaurative, menite să salveze politicieni și finanțatori implicați în proceduri judiciare. Acestea ar fi inclus decizii ale Curții Constituționale, ordonanțe de urgență și dezincriminări discrete ale unor infracțiuni precum abuzul în serviciu și conflictul de interese.
„Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc). Pentru salvarea intereselor de grup măsurile au modificat şi alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană. După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflaţi la putere au lansat un insidios «proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului» (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor». În schimbul sinecurilor şi asigurării impunităţii, grupul a acceptat cooperarea, a susţinut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism şi, treptat, ar fi preluat controlul justiţiei”, a transmis Augustin Lazăr.
El susține că, pentru protejarea intereselor de grup, cadrul normativ aferent aderării României la Uniunea Europeană a fost modificat și alterat rapid. După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflați la putere ar fi lansat un proiect denumit „T-zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului”, bazat pe un schimb între pace socială și impunitate.
„Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică şi să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte. Aceasta priveşte legăturile posibile între şirul soluţiilor discutabile -de stingere suspectă a acţiunii penale -, dispuse în dosarelor marilor corupţi şi poziţiile pe care membrii grupului şi prozeliţii lor le ocupă în instituţiile statului”, a mai transmis Lazăr.
Fostul procuror general indică existența unui mic grup din justiție, obedient și cu legături politice, cunoscut în spațiul public sub denumirea de „CSM-ul nevestelor”. Acest grup ar fi acceptat cooperarea în schimbul sinecurilor și al asigurării impunității, ar fi susținut proiectele contrareformei restaurative, ar fi făcut prozelitism și ar fi preluat treptat controlul asupra justiției.
Lazăr spune că rolul constituțional al Ministerului Public este acela de a reprezenta interesele generale ale societății
Lazăr subliniază că rolul constituțional al Ministerului Public este acela de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor. În acest context, el consideră că procurorii competenți au datoria profesională de a afla adevărul despre faptele rețelelor de corupție organizată semnalate în dezbaterea publică. Anchetele ar trebui să vizeze legăturile dintre soluțiile discutabile de stingere a acțiunii penale în dosarele marilor corupți și pozițiile ocupate în instituțiile statului de membrii grupului menționat și de susținătorii acestora.
„În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Rolul procurorilor competenţi este de a afla adevărul despre faptele reţelelor de corupţie organizată, denunţate în dezbaterea publică”, a completat fostul procuror general.
Referindu-se la contrareforma judiciară, Lazăr afirmă că aceasta a devenit principala frână a luptei anticorupție. El amintește că în 2018, când anticorupția funcționa, ministrul justiției de la acel moment a declarat public că justiția scârțâie și a declanșat proceduri de revocare a procurorului-șef al DNA și a procurorului general al României, ca urmare a opoziției acestora față de contrareformă și a apărării publice a independenței justiției. Prin ordonanțe de urgență succesive, criticate dur în rapoartele MCV, contrareforma restaurativă ar fi fost implementată rapid și ulterior consacrată, cu mici ajustări, în legile justiției din 2022, prezentate drept o mare realizare în contextul ridicării MCV.
„În anul 2018, când anticorupţia funcţiona, ocupantul fotoliului de ministru al justiţiei a declarat public că «justiţia scârţiie», apoi a declanşat proceduri de revocare a procurorului şef al DNA şi a procurorului general al României pentru opoziţia la contrareformă şi apărarea publică a independenţei justiţiei. Prin ordonanţe de urgenţă succesive – care, conform rapoartelor MCV, «au stârnit reacţii extrem de negative»- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retuşuri, ea a fost consacrată în legile justiţiei din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV”, a subliniat Augustin Lazăr.
Fostul procuror general face referire și la pozițiile asociațiilor magistraților
În acest proces, competența DNA în investigarea faptelor de corupție ale magistraților a fost eliminată și înlocuită cu Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, structură independentă de Ministerul Public. Aceasta a fost ulterior desființată din cauza ineficienței și a recomandărilor europene și transformată într-un serviciu de anchete speciale. Lazăr arată că acest serviciu poate fi încadrat doar cu procurori care primesc avizul strict al CSM, majoritar compus din judecătorii vizați, ceea ce a dus la lipsa de resurse umane și la o activitate aproape inexistentă, fără dosare privind magistrați corupți.
„Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituţional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuţie. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane şi practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători şi procurori corupţi”, a mai transmis Lazăr.
Fostul procuror general face referire și la pozițiile asociațiilor magistraților, care au criticat renunțarea la meritocrație și la concursurile pentru ocuparea funcțiilor, amintind angajamentul României de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță. În ciuda obligațiilor asumate în fața Comisiei Europene, aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale ar fi fost menținute.
Potrivit lui Lazăr, restaurarea situației anterioare reformelor judiciare din perioada aderării la UE a dus la blocarea și mimarea actului de justiție
Potrivit lui Lazăr, restaurarea situației anterioare reformelor judiciare din perioada aderării la UE a dus la blocarea și mimarea actului de justiție. În mii de dosare a intervenit prescripția răspunderii penale, iar sute de milioane de euro nu au mai fost recuperate de statul român după stingerea acțiunii penale, fără ca aceste pierderi să fie imputate cuiva. În percepția publică, acest fenomen a fost înțeles ca o reciclare sau albire a marilor corupți și ca o amnistie mascată.
„Restaurarea situaţiei anterioare reformelor judiciare de aderare la UE a blocat şi mimat înfăptuirea justiţiei: în mii de dosare a survenit prescripţia răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acţiunii penale (care deşi lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui). Public, fenomenul a fost înţeles ca o «reciclare/albire» a marilor corupţi şi o amnistie mascată”, a mai transmis fostul procuror general.
Lazăr mai arată că, sub ochii publicului, avocații inculpaților corupți ar fi dezvoltat o adevărată artă de eliminare a probelor și de speculații judiciare, admise constant și suspect de anumiți judecători, generând reacții publice extrem de negative. Culmea acestui proces ar fi fost folosirea căilor extraordinare de atac, care a dus la anularea unor decizii definitive de condamnare, inclusiv după executarea pedepselor, statul român fiind obligat ulterior la plata unor despăgubiri pentru presupuse erori judiciare. Acest fenomen ar fi generat un sentiment de deja-vu, comparabil cu perioada 2000-2004.
„Ea a fost constant şi suspect admisă în jurisprudenţa exotică a anumitor judecători, producând reacţii publice extrem de negative. Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare, iar pe interpretarea aceloraşi probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă. Unele chiar după executarea pedepselor, Statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare. Văzând restaurarea, cunoscătorii domeniului au un exasperant sentiment «déjà vu», al dezmăţului judiciar din perioada 2000-2004”, a subliniat fostul procuror general.
Fostul procuror general avertizează că aceste evoluții duc la pierderea încrederii publice
Fostul procuror general avertizează că aceste evoluții duc la pierderea încrederii publice în justiție ca serviciu public strategic, menționând inclusiv declarații publice ale vicepreședintelui CSM, care a caracterizat justiția română drept un paradis al infractorilor. El face referire la mecanisme judiciare suspecte și la represalii îndreptate împotriva magistraților onești, inclusiv destructurarea completurilor de judecată înainte de pronunțare și reluarea cercetării, practici care ar fi condus la prescrieri imputabile.
„Ilustrând această stare de spirit, chiar Vicepreşedintele CSM declara public: ”«Justiţia română este un paradis al infractorilor!»”. Mecanisme judiciare suspecte şi represalii asupra magistraţilor oneşti. Media a semnalat că adeseori, prescripţia răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale şi a principiului repartizării aleatorii. Acesta consta în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunţării şi reluarea cercetării judecătoreşti, interpretând forţat standardele CEDO; cu dosare prescrise imputabil, pe masa judecătorilor”, se mai arată în materialul semnat de către Augustin Lazăr.
Investigațiile media, potrivit lui Lazăr, indică un tipar de conduită judiciară ilicită prin care marile dosare de corupție sunt îngropate sistematic, inclusiv prin modificări legislative. De asemenea, sunt semnalate acțiuni disciplinare și excluderi din magistratură îndreptate împotriva magistraților cu conduită independentă, măsuri infirmate ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, reacțiile CSM fiind analizate doar în presă.
„S-au mai semnalat alte tipare de conduită abuzivă cuprinzând serii de acţiuni disciplinare şi de excluderi din magistratură pentru magistraţii cu conduită demnă, independentă (ţinuţi ocupaţi), care au fost infirmate apoi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calea de atac. Reacţia în serie şi vizibil disproporţionată a CSM nu a fost analizată decât în media”, a mai declarat Augustin Lazăr.
Augustin Lazăr consideră că gravitatea situației impune investigarea urgentă a acestor cazuri și corectarea prioritară a legilor justiției
Documentarul Recorder și magistrații intervievați, susținuți de sute de alți colegi, denunță fapte concrete de corupție judiciară organizată, indicând dosare, acte ilegale și probe. Analizele media conturează ipoteza unui pact bazat pe avantaje și promovări în schimbul impunității și reciclării, precum și ideea unei înțelegeri murdare între politicieni cu probleme penale și un grup restrâns de magistrați obedienți, implicați și în elaborarea legilor contrareformei.
„Analizele media sugerează ipoteza investigativă a unui «Pact cu diavolul: avantaje/promovări c/a impunitate/reciclare». Denunţurile acreditează ipoteza alterării legilor justiţiei ca rezultat al unei «înţelegeri murdare», prin avocaţi, între politicieni implicaţi penal şi un mic grup de magistraţi obedienţi, dar influenţi (implicaţi şi în proiectul legilor contrareformei)”, subliniază fostul procuror general.
În final, Augustin Lazăr consideră că gravitatea situației impune investigarea urgentă a acestor cazuri și corectarea prioritară a legilor justiției. El apreciază că este necesară sesizarea din oficiu a procurorilor competenți și declanșarea unor anchete de amploare, cu alocarea resurselor necesare și cu suport informațional calificat, pentru a verifica toate suspiciunile rezonabile privind practicile de corupție organizată. Potrivit acestuia, pacea socială depinde de voința și capacitatea justiției de a-și îndeplini rolul constituțional.
„Dată fiind gravitatea fără precedent a situaţiei şi pericolul survenit pentru siguranţa statului, magistraţii solicită inclusiv o cooperare salvatoare, loială, a voinţei de stat exterioară sistemului judiciar. În acest context fără precedent, pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenţi şi declanşarea unor anchete de anvergură cu alocarea resurselor necesare de specialitate, inclusiv cu suportul informaţional calificat al operatorilor abilitaţi conform legii. (…) Pacea socială este dependentă de voinţa şi de capacitatea pregătirii justiţiei pentru rolul său”, a conchis fostul procuror general.
