AFJR solicită Curții Constituționale admiterea obiecției privind modificarea pensiilor magistraților
Asociația spune că aceste modificări „practic desființează pensia de serviciu a magistraților”, afectează independența justiției și pot duce la o nouă criză de personal în sistemul judiciar.
AFJR amintește că nu este parte în procesul de la Curtea Constituțională, dar arată că instanța a mai acceptat astfel de opinii („amicus curiae”) în cazuri importante, inclusiv de la organizații profesionale sau instituții europene. Asociația explică faptul că un astfel de document permite specialiștilor să aducă observații care pot ajuta judecătorii constituționali să ia o decizie corectă.
În document, AFJR susține că sesizarea Înaltei Curți este bine argumentată și are suficiente motive pentru a fi admisă. Asociația spune că dorește doar să evidențieze câteva probleme de constituționalitate, în special legate de: vârsta de pensionare, vechimea necesară în muncă, modul de calcul al pensiei de serviciu și lipsa unor reguli de tranziție clare, care să ofere predictibilitate pentru statutul judecătorilor și procurorilor.
AFJR avertizează că noile condiții majore de pensionare afectează magistrații
Un prim set de critici se referă la creșterea vârstei de pensionare și la introducerea obligației de a avea 35 de ani de muncă pentru a primi pensia de serviciu. AFJR spune că, după ce statul le-a garantat magistraților acest drept, legiuitorul introduce acum reguli noi care fac ca unii judecători și procurori să piardă complet accesul la pensia lor specială. În memoriu se arată că aceste schimbări sunt exagerate și afectează esența dreptului la pensia de serviciu, un drept legat direct de independența justiției.
Asociația explică, foarte simplu, că dacă cineva nu a lucrat înainte să împlinească 31 de ani – poate din cauza studiilor lungi sau din cauza unor probleme de sănătate – va ajunge la vârsta de pensionare fără să poată strânge cei 35 de ani de muncă ceruți. Ca să evite această situație, cine vrea să devină magistrat ar trebui să intre în profesie cel târziu pe la 30 de ani, ca auditor de justiție, altfel nu va putea spera la pensia de serviciu.
Pentru generațiile viitoare de magistrați care nu au lucrat înainte de a intra în sistem, pensia de serviciu riscă să devină imposibil de obținut sau chiar mai mică decât pensia obișnuită din sistemul public. Înalta Curte a numit această situație „eliminarea de facto a pensiei de serviciu”. AFJR amintește și că magistrații sunt singura categorie profesională protejată în mod expres de Constituție, prin articolul 124 alineatul (3).
În plus, până acum, singurul caz în care un magistrat nu primea pensie de serviciu era atunci când era exclus din sistem. Noile reguli duc însă la concluzia absurdă că, indiferent dacă un magistrat și-a făcut meseria corect sau a fost exclus, tot nu va beneficia de pensia de serviciu.
AFJR arată că jurisprudența CCR protejează pensia magistraților ca parte a independenței justiției
Memoriul citează pe larg hotărârile Curții Constituționale, care au stabilit că pensia de serviciu este una dintre garanțiile independenței justiției și ale statului de drept. AFJR amintește Decizia nr. 467/2023, în care Curtea a spus clar că pensia de serviciu a magistraților este protejată în aceeași măsură ca toate celelalte elemente ce țin de independența justiției. Sunt menționate și alte decizii ale Curții (nr. 900/2020, 873/2020 și 20/2000), care au subliniat că magistrații au un statut special, cu multe restricții, iar acest lucru justifică un sistem diferit de pensionare față de alte profesii.
AFJR spune că statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie stabil și previzibil, nu schimbat de nenumărate ori în câțiva ani, fie din motive electorale, fie pentru a provoca artificial lipsă de personal. Asociația amintește că, în Decizia nr. 467/2023, Curtea a arătat că, dacă se introduce o vârstă de pensionare mai mare, trebuie creată o perioadă de tranziție reală, astfel încât să nu fie afectată siguranța juridică și claritatea regulilor.
Curtea a cerut ca majorarea vârstei de pensionare să pornească de la 47 de ani și să crească treptat până la vârsta stabilită de lege, în corelare cu vechimea reală în funcția de magistrat. AFJR arată că aceste recomandări au fost deja puse în practică prin Legea nr. 282/2023, care modifică Legea nr. 303/2022 și prevede o creștere graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, pornind de la cel puțin 47 de ani și 4 luni, cu o creștere anuală de câte 4 luni.
În acest context, AFJR spune că nu există un motiv real pentru a schimba din nou, după doar doi ani, vârsta de pensionare și vechimea necesară, mai ales că problemele care au dus la adoptarea Legii nr. 282/2023 au fost deja rezolvate. Asociația mai subliniază că, după Decizia CCR nr. 724/2024, nu există informații că Comisia Europeană ar fi cerut guvernului să mărească din nou vârsta sau vechimea pentru pensionare, sau să reducă pensia de serviciu la 55% din media ultimilor 5 ani.
AFJR avertizează că noile reguli privind pensia pot provoca demisii și dezechilibre bugetare
Un alt argument important ține de efectele noilor reguli asupra magistraților. AFJR spune că, dacă se aplică toate cele trei condiții noi – creșterea treptată a vârstei de pensionare, vechime de 25 de ani în magistratură și 35 de ani vechime totală în muncă – aproape jumătate dintre magistrații aflați în funcție în decembrie 2025 vor avea vârsta de pensionare ridicată brusc la 65 de ani. Alți 21% vor avea vârsta de pensionare între 60 și 64 de ani. Asociația consideră că această schimbare este prea bruscă și fără o perioadă reală de tranziție, contrar Deciziei CCR nr. 467/2023.
În aceste condiții, AFJR avertizează că foarte mulți magistrați ar putea ieși imediat la pensie sau ar putea demisiona. Asociația estimează că peste 1.000 de judecători și procurori, în special cei care au apărat independența justiției în ultimii ani, ar putea pleca din sistem dacă legea intră în vigoare în această formă. Mai mult, exact instanțele care au deja mari probleme de personal – peste 1.000 de posturi neocupate – sunt și cele din care mulți magistrați se pensionează mai devreme, mai ales în contextul în care nu se organizează concursuri din lipsă de bani.
AFJR vorbește și despre impactul financiar. Asociația spune că singura zonă în care CCR lasă Guvernului libertate de acțiune este cea a pensiilor foarte mari stabilite înainte de 2024, pensii care depășesc cu mult ultimul salariu (aproximativ 4.500 din cei peste 5.000 de pensionari). Comisia Europeană a criticat aceste diferențe, iar Consiliul Superior al Magistraturii a propus impozitarea lor. O asemenea impozitare ar aduce rapid sute de milioane de lei la buget.
AFJR reproșează Guvernului că proiectul de lege nu corectează aceste inechități, ci afectează magistrații care sunt acum în funcție și pe cei care vor intra în sistem în viitor. Asociația susține că proiectul nu va aduce economii imediate la buget, așa cum pretind inițiatorii, și că efectul real va fi acela că magistrații care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii vor avea pensii de două ori mai mici decât cei pensionați înainte de 31 decembrie 2023. AFJR spune că acest lucru ar crea o discriminare majoră și fără precedent.
AFJR critică baza de calcul a pensiei care reduce veniturile viitoare ale magistraților
AFJR critică puternic și modul în care ar urma să se calculeze pensia de serviciu. Noua formulă prevede o pensie de 55% din media salariilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni, dar care nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Asociația spune că această bază de calcul este mult mai mică decât în cazul altor categorii cu pensii de serviciu (militarii au între 65–85%, diplomații 65%, judecătorii CCR 80%). În plus, contrazice clar principiul stabilit atât de Curtea de Justiție a UE, cât și de Curtea Constituțională: pensia unui magistrat trebuie să fie cât mai apropiată de ultimul salariu primit.
Memoriul citează fragmente importante din decizia CJUE din 5 iunie 2025 (cauza C-762/23), în care se arată, pe baza documentelor europene privind statutul judecătorilor, că pensia lor trebuie să fie cât mai aproape de ultimul venit obținut din activitatea jurisdicțională. AFJR subliniază că și Curtea Constituțională a spus același lucru: baza de calcul trebuie raportată la venitul brut din momentul pensionării, astfel încât pensia să fie cât mai apropiată de indemnizația corespunzătoare funcției, gradului și vechimii.
AFJR amintește și că, în Decizia nr. 467/2023, CCR a arătat că pensia de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de ultimul venit real al magistratului și că ideea unui calcul pe o perioadă foarte lungă (precum media pe 25 de ani) a fost respinsă ca fiind „nerațională”. Deși proiectul actual reduce perioada la 5 ani, AFJR spune că logica rămâne aceeași: se diluează baza de calcul, iar pensia nu mai poate fi apropiată de ultimul salariu, contrar principiilor stabilite de instanțele europene și de Curtea Constituțională.
AFJR susține că noile reguli creează discriminare între magistrații tineri și cei cu experiență
O parte importantă din memoriu se referă la art. 16 din Constituție, care vorbește despre egalitatea în drepturi. AFJR spune că doar magistrații sunt obligați să îndeplinească simultan trei condiții foarte stricte – vârstă, 25 de ani în magistratură și 35 de ani vechime totală în muncă – și, pe lângă acestea, li se aplică o plafonare dură la 70% din venitul net, plus penalizări de 2% pentru fiecare an lipsă. În același timp, militarii și alte categorii au condiții mai blânde: primesc cel puțin 65% din salariul brut, au plafoane mai mari sau chiar inexistente și penalizări de doar 1% pe an.
Asociația subliniază și o discriminare legată de stagiul de 35 de ani în muncă. Pentru magistrații care au ales această carieră imediat după facultate, la 23–25 de ani, vechimea totală în muncă este aceeași cu vechimea în magistratură. În cazul lor, cei 35 de ani se împlinesc la 60 de ani, dar chiar și așa nu primesc pensia de serviciu întreagă, pentru că legea le reduce cuantumul cu 2% pentru fiecare an care lipsește până la vârsta standard de pensionare. Practic, ajung să aibă nevoie de aproximativ 40 de ani de activitate ca să primească pensia integrală.
În schimb, spune AFJR, cine intră în magistratură târziu, la 40 de ani, poate primi pensia de serviciu completă la vârsta standard de pensionare, dacă are 25 de ani în funcție și completează restul vechimii în alte domenii.
Memoriul invocă și legislația europeană – Directiva 2000/78/CE și decizia CJUE în cauza C-258/17 –, unde s-a stabilit că o pensie care depinde de anii lucrați și se calculează în funcție de ultimul salariu este considerată o formă de „remunerație”. Asta înseamnă că persoanele care primesc acest tip de pensie nu pot fi discriminate. AFJR concluzionează că noul proiect de lege introduce o discriminare clară, atât pe criteriu de vârstă, cât și în funcție de parcursul profesional, între magistrații care au intrat devreme în sistem și cei care au intrat mult mai târziu.
AFJR semnalează că art. V alin. (3) din proiect generează incoerență juridică și incertitudine
Pe lângă problemele de fond, AFJR critică și modul în care sunt scrise unele reguli tranzitorii, în special art. V alin. (3) din proiect. Acesta prevede că, în funcție de „data pensionării”, se poate lua în calcul treptat vechimea de până la 5 ani în alte profesii juridice (avocat, notar, consilier juridic, grefier cu studii superioare, judecător financiar etc.). Asociația spune că textul este neclar și nu explică exact ce înseamnă „data pensionării”, ceea ce poate duce la două moduri diferite de calcul, cu rezultate complet diferite pentru aceeași persoană.
Memoriul dă exemplul unui judecător care a intrat în magistratură în 2007, după cinci ani de avocatură. Dacă „data pensionării” se consideră momentul în care ajunge la 20 de ani ca judecător (pentru a folosi cei 5 ani asimilați), iese un anumit calcul. Dacă se ia în considerare anul în care se împlinesc 25 de ani de muncă totală, rezultatul este diferit. Astfel, această persoană s-ar putea pensiona fie în 2028, cu 4 ani ca avocat și 21 de ani ca judecător, fie în 2030, cu 2 ani ca avocat și 23 de ani ca judecător. AFJR arată că asta creează confuzie și nesiguranță juridică.
Asociația mai spune că, într-una dintre interpretări, regula afectează exact magistrații care deja îndeplinesc condițiile de pensionare conform legii actuale și care sunt oricum protejați prin alte dispoziții din proiect. De asemenea, perioada pentru care se aplică eșalonarea vechimii asimilate este, fără motiv, mai scurtă decât perioada în care se eșalonează creșterea vârstei de pensionare, deși nu există niciun motiv ca vechimea asimilată să fie tratată mai dur decât vârsta.
AFJR amintește că inamovibilitatea magistraturii include durata funcției și protejează independența justiției
AFJR susține că stabilitatea și siguranța carierei unui magistrat includ și durata funcției sale. Pentru a arăta asta, asociația face o scurtă trecere în istorie și amintește o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 26 mai 1932. Atunci, instanța a declarat neconstituțională o lege care reducea vârsta de pensionare a consilierilor de Casație de la 70 la 68 de ani. Judecătorii au arătat că legiuitorul nu poate scădea vârsta după ce a majorat-o, pentru că ar încălca principiul inamovibilității consacrat în Constituție.
Memoriul include fragmente dintr-un articol de presă din 1932, intitulat „Palatul Justiţiei – Legea prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Casaţiei este neconstituţională”. În articol, procurorul general sublinia că vârsta de pensionare este esențială pentru inamovibilitatea magistraturii: dacă aceasta ar putea fi schimbată oricând prin legi simple, principiul ar fi distrus. El spunea că inamovibilitatea magistraților – mai ales a celor din cea mai înaltă instanță – este „un patrimoniu național, temelia însăși a justiției, de care nu se poate atinge”.
În final, AFJR preia aceleași idei, adaptate zilelor noastre: „Justiţia trebuie servită de oameni care să nu se teamă de nimic – și asta nu se poate fără ca garanția inamovibilității să fie reală”. Asociația arată că, fiindcă pensia de serviciu a magistraților este recunoscută de CCR și de standardele europene ca element al independenței justiției, „modificarea bruscă și radicală a condițiilor de pensionare, a bazei de calcul și a regulilor tranzitorii” nu poate fi acceptată.
AFJR cere Curții Constituționale ca, atunci când va analiza obiecția de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, să țină cont atât de aceste argumente istorice și juridice, cât și de riscul unei noi crize serioase de personal în sistemul judiciar.
