FMI cere mai mulți bani pentru sprijinirea țărilor vulnerabile. Kristalina Georgieva avertizează asupra riscurilor economice și ale inteligenței artificiale

Fondul Monetar Internațional (FMI) solicită statelor membre să își respecte angajamentele de finanțare și să contribuie la refacerea fondurilor destinate celor mai vulnerabile economii. Directoarea generală a instituției, Kristalina Georgieva, avertizează că evoluțiile economice actuale, creșterea costurilor de împrumut și dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale riscă să adâncească diferențele dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

FMI solicită suplimentarea fondurilor pentru țările sărace

Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat miercuri, 14 octombrie, că situația economică internațională și avansul rapid al inteligenței artificiale ar putea accentua decalajele dintre economiile avansate și cele în curs de dezvoltare.

Potrivit Reuters, declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok, în Thailanda.

Georgieva a atras atenția că reducerea semnificativă a asistenței internaționale pentru dezvoltare pune presiune suplimentară asupra țărilor cu venituri reduse, care se confruntă deja cu dificultăți economice și financiare.

În acest context, directoarea FMI a subliniat responsabilitatea instituției de a oferi sprijin financiar statelor care au nevoie de asistență și a cerut membrilor să își respecte angajamentele privind contribuțiile la Fondul pentru Reducerea Sărăciei și Creștere Economică (PRGT).

Acest mecanism permite acordarea de împrumuturi cu dobânzi reduse sau fără dobândă țărilor cu venituri mici.

FMI a restructurat fondul pentru a tripla capacitatea de creditare destinată acestor economii. Cu toate acestea, Georgieva a precizat că obiectivul depinde de respectarea angajamentelor financiare asumate de statele membre.

Ea nu a oferit detalii despre contribuțiile care au fost întârziate sau care nu au fost încă achitate.

Costurile datoriilor au crescut puternic în ultimul deceniu

Una dintre principalele probleme semnalate de FMI este creșterea costurilor de finanțare pentru economiile emergente și țările cu venituri mici.

Kristalina Georgieva a explicat că majorarea randamentelor obligațiunilor de referință din economiile avansate se transmite și către statele mai vulnerabile, care ajung să suporte costuri mai ridicate pentru împrumuturi.

Potrivit datelor prezentate de aceasta, cheltuielile medii cu serviciul datoriei au ajuns la 14% din veniturile publice, comparativ cu 6% în urmă cu un deceniu.

Creșterea a avut loc chiar dacă povara totală a datoriilor s-a redus în unele dintre aceste economii.

„Riscul accentuării decalajelor este cel mai periculos pentru cei care sunt deja mult în urmă”, a declarat Kristalina Georgieva în cadrul conferinței de presă.

Directoarea FMI a arătat că majorarea prețurilor alimentelor și combustibililor, reducerea asistenței pentru dezvoltare și interesul limitat al investitorilor pentru activele riscante creează dificultăți suplimentare.

Aceste presiuni afectează inclusiv țările care au depus eforturi susținute în ultimii ani pentru a-și consolida economiile și instituțiile.

Inteligența artificială și datoriile publice, printre riscurile pentru economia mondială

Fondul Monetar Internațional a avertizat în această săptămână asupra mai multor riscuri care ar putea afecta creșterea economică și stabilitatea financiară la nivel global.

Printre acestea se numără posibilitatea încheierii perioadei de investiții accelerate în inteligența artificială, creșterea nivelului datoriilor și prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu.

Instituția estimează că economia mondială va înregistra o creștere de 3,1% în 2026.

În același timp, aproape toate economiile în curs de dezvoltare ar urma să consemneze o încetinire a ritmului de creștere în acest an.

Georgieva consideră că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale poate accentua diferențele economice existente, în condițiile în care statele nu dispun de aceleași resurse și capacități pentru a beneficia de noile tehnologii.

Țările în curs de dezvoltare plătesc costuri mai mari pentru datorii

Oficialii statelor în curs de dezvoltare atrag atenția că povara financiară asociată datoriilor reprezintă un obstacol important în calea creșterii economice.

Ministrul nigerian al Finanțelor, Taiwo Oyedele, care conduce Grupul celor 24 de țări în curs de dezvoltare (G24), a declarat marți că aceste state plătesc cu 500 de miliarde de dolari mai mult pentru datoriile lor decât țările dezvoltate, deși se confruntă cu deficite bugetare în creștere.

Kristalina Georgieva a criticat, la rândul său, modul în care unele economii avansate și-au gestionat finanțele publice după pandemia de COVID-19.

Potrivit acesteia, state precum SUA se numără printre cele care nu au reușit să își refacă suficient rezervele fiscale, în timp ce numeroase țări în curs de dezvoltare au luat măsuri pentru consolidarea instituțiilor și creșterea rezilienței economice.

FMI cere refacerea unui fond destinat celor mai vulnerabile state

Pe lângă suplimentarea finanțării PRGT, Fondul Monetar Internațional solicită noi contribuții pentru Fondul pentru Limitarea Catastrofelor și Reducerea Datoriilor (CCRT).

Acest mecanism oferă granturi celor mai sărace și vulnerabile state membre, pentru reducerea sau anularea obligațiilor aferente serviciului datoriei în situații de criză.

Georgieva a precizat că fondul are nevoie urgentă de resurse suplimentare, după ce a fost utilizat frecvent în ultimii ani.

Directoarea FMI a insistat asupra necesității ca statele membre să contribuie la refacerea capacității de intervenție a instituției, astfel încât aceasta să poată răspunde unor noi șocuri economice.

Senegalul ar putea beneficia de restructurarea datoriilor și de un program de 2,2 miliarde de dolari

Kristalina Georgieva s-a referit și la situația Senegalului, cea mai recentă țară care a solicitat sprijin în cadrul Cadrului comun al G20 pentru tratamentul datoriilor.

Acest mecanism urmărește facilitarea restructurării datoriilor statelor care întâmpină dificultăți în îndeplinirea obligațiilor financiare.

Directoarea FMI s-a declarat optimistă că Senegalul va putea parcurge rapid procesul de restructurare.

Ea a amintit că FMI a ajuns la un acord la nivelul experților privind un program de împrumuturi în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru statul din Africa de Vest.

Potrivit declarațiilor sale, sprijinirea economiilor vulnerabile și asigurarea resurselor financiare necesare rămân priorități pentru Fondul Monetar Internațional, într-un context internațional marcat de costuri ridicate ale finanțării, incertitudini economice și riscuri geopolitice.