FMI: un nou șoc global lovește economiile emergente
Războiul din Orientul Mijlociu devine un nou factor major de risc pentru economia globală și regională. Potrivit analizei publicate după actualizarea raportului „World Economic Outlook”, instituția financiară internațională estimează că America Latină și Caraibe vor înregistra o creștere economică modestă în următorii ani.
Economia regiunii ar urma să avanseze cu aproximativ 2,3% în 2026, ușor sub nivelul de 2,4% din 2025, urmând să accelereze la 2,7% în 2027. Brazilia, cea mai mare economie regională, este așteptată să crească cu 1,9%, iar Mexicul cu circa 1,6%.
FMI subliniază că începutul anului 2026 a fost relativ stabil, cu inflație apropiată de țintele băncilor centrale. Totuși, conflictul a generat un nou șoc extern, caracterizat prin volatilitate pe piețele financiare, condiții de finanțare mai restrictive și fluctuații semnificative ale prețurilor materiilor prime.
Petrolul, marele câștigător. Cine profită de criză
Creșterea prețurilor la energie aduce beneficii pe termen scurt țărilor producătoare de petrol. Argentina, Brazilia, Columbia, Ecuador, Guyana, Trinidad și Tobago și Venezuela au înregistrat venituri mai mari din exporturi, ceea ce a contribuit la consolidarea finanțelor publice și la echilibrarea conturilor externe.
Chiar și în aceste economii, însă, efectele nu sunt exclusiv pozitive. FMI avertizează că populația va resimți presiunea creșterii prețurilor la combustibili și alimente, ceea ce poate eroda puterea de cumpărare.
În același timp, piața petrolului rămâne extrem de volatilă. Deși prețurile au scăzut temporar după anunțul Iranului privind reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, cotațiile rămân cu aproximativ 45% peste nivelul de la începutul anului.
Caraibele și America Centrală, cele mai vulnerabile
Cele mai afectate economii sunt cele din Caraibe, unde turismul reprezintă principalul motor economic. Aceste state se confruntă simultan cu datorii ridicate și costuri energetice în creștere, ceea ce le face extrem de sensibile la evoluțiile pieței petrolului.
Și țările din America Centrală resimt impactul energiei mai scumpe, deși unele dintre ele pot atenua parțial efectele printr-o utilizare mai mare a surselor regenerabile.
FMI atrage atenția că această combinație de factori riscă să adâncească diferențele economice din regiune, amplificând decalajele dintre economiile exportatoare și cele dependente de importuri.
Inflația crește din nou. Avertisment pentru guverne
Instituția estimează că inflația în regiune va urca la aproximativ 6,6% în 2026, față de 6,5% în 2025, înainte de a încetini la 4,2% în 2027. Creșterea costurilor la energie, transport și alimente va pune presiune în special pe gospodăriile cu venituri reduse.
În acest context, FMI transmite un avertisment clar autorităților: politicile economice trebuie să rămână prudente.
Instituția recomandă guvernelor și băncilor centrale să nu irosească credibilitatea câștigată după criza inflaționistă post-pandemie. De asemenea, avertizează împotriva subvențiilor generalizate pentru combustibili sau alimente, susținând că sprijinul ar trebui direcționat strict către gospodăriile și companiile vulnerabile.
Un echilibru fragil într-un context global tensionat
Analiza FMI arată că, dincolo de cifrele de creștere, regiunea se confruntă cu un echilibru economic fragil. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, dar și reacția piețelor financiare globale, vor continua să influențeze decisiv traiectoria economică a statelor din America Latină și Caraibe.
În lipsa unor politici solide și a unor măsuri bine țintite, diferențele economice din regiune riscă să se adâncească în următorii ani.

