Florin Manole denunță munca la negru și salariile mici. Cazuri cu sute de angajați fără contract și risc crescut de sărăcie

Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat recent situații grave din piața muncii din România, inclusiv cazuri cu sute de angajați fără contract și probleme legate de salariile mici. Declarațiile au fost făcute în contextul controalelor intensificate și al dezbaterilor privind creșterea salariului minim. Oficialul a evidențiat atât impactul social, cât și dezechilibrele economice generate de aceste fenomene.

Florin Manole explică amploarea muncii la negru și efectele directe asupra angajaților

Florin Manole a detaliat că fenomenul muncii nedeclarate, la negru, rămâne una dintre cele mai grave disfuncționalități ale pieței muncii, cu impact direct asupra protecției sociale a angajaților și asupra stabilității economice.

Ministrul Muncii a subliniat că lipsa unui contract de muncă înseamnă, în mod concret, pierderea unor drepturi fundamentale, precum accesul la servicii medicale sau acumularea unei pensii adecvate.

„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole pentru Gândul.

Pe lângă efectele sociale, oficialul a atras atenția asupra dezechilibrelor create în mediul economic, unde firmele care respectă legea sunt dezavantajate în fața celor care evită plata taxelor și contribuțiilor.

Ministrul a punctat că există un interes comun între autorități și antreprenorii corecți pentru reducerea acestui fenomen.

„Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat Florin Manole.

Capacitatea de intervenție a instituțiilor este însă limitată de lipsa resurselor umane, în special în ceea ce privește inspectorii de muncă. Ministrul a explicat că reducerea numărului de inspectori a afectat eficiența controalelor.

„Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Florin Manole.

Florin Manole prezintă cazuri grave descoperite și anunță măsuri legislative pentru platforme

Florin Manole a oferit detalii despre cele mai serioase nereguli identificate în urma controalelor, indicând domeniile în care fenomenul este cel mai răspândit.

Ministrul a precizat că sectorul platformelor digitale concentrează un număr important de abateri, în special în activități precum transportul alternativ și serviciile de livrare.

„Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat Florin Manole.

În același timp, nereguli majore au fost identificate și în sectorul construcțiilor, unde controalele au evidențiat practici recurente de angajare fără forme legale.

Un exemplu concret îl reprezintă un șantier din București unde au fost descoperiți 76 de angajați fără contract. Pentru astfel de situații, legislația prevede sancțiuni severe, care pot ajunge la 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în afara cadrului legal.

Pe lângă sancțiuni, autoritățile urmăresc și corectarea lacunelor legislative care permit perpetuarea acestor practici.

Ministrul a explicat că Guvernul pregătește o lege dedicată muncii pe platforme, menită să clarifice statutul lucrătorilor și să limiteze abuzurile.

„Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a declarat Florin Manole.

Oficialul a insistat că noile măsuri nu vor afecta mediul de afaceri corect.

„Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”, a subliniat Florin Manole.

Florin Manole atrage atenția asupra salariilor mici și a riscului de sărăcie în rândul angajaților

Florin Manole a evidențiat că problemele pieței muncii nu se limitează la munca nedeclarată, ci includ și nivelul redus al veniturilor, care afectează un număr mare de angajați.

Ministrul a oferit un exemplu personal pentru a ilustra această realitate, subliniind că mulți români rămân blocați la nivelul salariului minim, indiferent de experiență sau performanță.

„Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie”, a declarat Florin Manole.

Ministrul a criticat și modul în care a fost aplicată legislația privind majorarea salariului minim, considerând că întârzierile au afectat direct veniturile celor mai vulnerabili angajați. Acesta a subliniat că amânarea creșterii salariului minim a fost o decizie eronată, cu efecte asupra întregii economii.

„Avem o directivă europeană și o legislație românească care ne spune că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul bugetar salariile rămân înghețate de mult timp, chiar dacă salariul minim crește”, explică Florin Manole.

Datele statistice indică un nivel ridicat al riscului de sărăcie în rândul persoanelor active, semnificativ peste media Uniunii Europene.

Ministrul a caracterizat această situație drept inacceptabilă, o formă de sclavie modernă, subliniind că munca nu ar trebui să conducă la precaritate.

„Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”, a adăugat Florin Manole.

Impactul se resimte și în sistemul de pensii, unde veniturile reduse din perioada activă conduc la pensii mici și la vulnerabilitate socială în rândul vârstnicilor. Ministrul a explicat că diferențele dintre pensii sunt influențate de traseele profesionale individuale și de cadrul legislativ aplicat în timp.

„Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a conchis Florin Manole.