Ministrul Florin Manole a evidențiat într-o postare realizată pe Facebook că, în astfel de contexte, locurile de muncă ar trebui să ofere stabilitate și siguranță, nu să expună lucrătorii la riscuri sau abuzuri.
Florin Manole trage un semnal de alarmă privind drepturile angajaților
Totodată, ministrul a atras atenția că există în continuare angajatori care nu respectă legislația și drepturile salariaților.
„Sunt perioade în care oamenii au nevoie mai mult ca oricând de protecție. Mai ales într-un context economic dificil, în care fiecare loc de muncă ar trebui să însemne stabilitate și siguranță, nu vulnerabilitate.
Și totuși, vedem că sunt încă angajatori care aleg să ignore legea și drepturile celor care muncesc. În ultimele două săptămâni din martie, Inspecția Muncii a făcut peste 4.200 de controale. Au fost descoperite sute de persoane care munceau fără forme legale și mii de situații în care regulile de siguranță nu erau respectate.
Controalele vor continua. Pentru că munca trebuie respectată. Iar cei care muncesc trebuie protejați”, a scris Florin Manole pe Facebook.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Inspecția Muncii a derulat mai multe controale la nivel național
Mesajul a fost transmis în urma unei serii de acțiuni desfășurate de Inspecția Muncii, care a derulat controale la nivel național în ultimele două săptămâni ale lunii martie. În această perioadă, inspectorii au efectuat peste 4.200 de verificări în diferite domenii de activitate.
Rezultatele acestor controale indică o serie de nereguli semnificative. Au fost identificate 589 de persoane care prestau muncă nedeclarată, iar valoarea totală a amenzilor aplicate a ajuns la 9.589.000 lei. De asemenea, autoritățile au dispus 5.421 de măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, iar 11 echipamente de muncă au fost oprite din funcționare din cauza unor riscuri majore de accidentare.
Acțiunile de monitorizare vor continua în mod constant
În ceea ce privește tipurile de abateri constatate, acestea au vizat atât relațiile de muncă, cât și securitatea și sănătatea în muncă. În sfera relațiilor de muncă au fost identificate situații de utilizare a muncii nedeclarate, nerespectarea timpului legal de muncă și odihnă, precum și neîndeplinirea unor măsuri dispuse anterior de inspectori. În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate deficiențe precum lipsa instruirii corespunzătoare a angajaților, absența controalelor medicale periodice, lipsa verificărilor ISCIR pentru anumite echipamente, dar și probleme legate de instalațiile electrice și de împământare.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Controale efectuate | Peste 4.200 |
| Valoarea totală a amenzilor | 9.589.000 lei |
| Persoane identificate muncind nedeclarat | 589 |
| Echipamente oprite din funcționare | 11 |
| Măsuri dispuse pentru remediere | 5.421 |
Reprezentanții Inspecției Muncii au transmis că siguranța și respectarea legii nu sunt opționale și că acțiunile de monitorizare vor continua în mod constant, cu scopul de a proteja piața muncii și drepturile persoanelor angajate. Aceștia au subliniat că verificările vor rămâne o prioritate, în contextul în care încă există numeroase situații de neconformitate care pot pune în pericol atât angajații, cât și funcționarea corectă a mediului economic.
„Siguranța și legalitatea nu sunt opționale! Continuăm monitorizarea strictă pentru a proteja piața muncii”, a avertizat Inspecția Muncii.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Inspecția Muncii este organul de specialitate din subordinea Ministerului Muncii, responsabil cu controlul respectării legislației privind relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă (SSM) în România. Aceasta verifică contractele, combate munca nedeclarată, cercetează accidentele de muncă și gestionează Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES).
Munca la negru are efecte negative semnificative asupra economiei
Amintim că munca la negru are efecte negative semnificative asupra economiei, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Impactul se resimte la nivel de buget public, piață a muncii și protecție socială.
În primul rând, afectează veniturile statului. Atunci când angajații nu sunt declarați oficial, nu se plătesc taxe și contribuții sociale (impozit pe venit, contribuții la pensii, sănătate etc.). Acest lucru reduce resursele disponibile pentru servicii publice precum sănătatea, educația sau infrastructura și poate duce la presiuni mai mari asupra bugetului de stat.
În al doilea rând, creează concurență neloială între companii. Angajatorii care respectă legea suportă costuri mai mari cu taxele și contribuțiile, în timp ce cei care folosesc muncă nedeclarată pot oferi prețuri mai mici, dar pe seama evitării obligațiilor legale. Acest dezechilibru distorsionează piața și descurajează conformarea voluntară.
