Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsMinistrul Muncii: Nu crește salariul la stat, salariul funcționarilor sau din alte domenii nu crește
Ministrul Muncii, Florin Manole, a fost invitat la „ATITUDINI”, emisiune moderată de jurnalista Adina Anghelescu, unde a vorbit despre domeniile în care se aplică creșterea salariului minim și despre efectele acestei măsuri asupra bugetului de stat. Ministrul Muncii a spus că majorarea salariului minim este o cerință europeană și că se va aplica doar în sectorul privat.
El a explicat că directiva europeană obligă la creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2026 și că această creștere a afectat salariile din sectorul bugetar deoarece sunt înghețate. Manole a precizat că în sectorul public salariul minim apare foarte rar și a arătat că este nemulțumit de nivelul de trai al celor cu venituri mici.
Potrivit ministrului Muncii, majorarea va avea cel mai mare impact asupra angajaților din privat, iar eficiența economică nu ar trebui să se bazeze pe salarii mici. El a menționat că 17% dintre angajați sunt expuși riscului de sărăcie.
„În primul rând, avem o directivă europeană care ne spune că trebuie să mărim salariul minim din 1 ianuarie 2026. Nu este nicio corelare cu sistemul bugetar. Nu crește, din păcate, salariul în mediul bugetar, pentru că sunt înghețate salariile. Crește salariul minim, dar nu crește salariul la stat: salariul funcționarilor sau din alte domenii nu crește.
În sistemul bugetar, salariul minim este o raritate. Impactul major va fi pe mediul privat. Eficiența economică nu se măsoară pe spatele unor angajați prost plătiți. 17% dintre angajați sunt în risc de sărăcie”, a punctat Manole.
Ce schimbări vor avea loc în sistemul de salarizare?
Cu o zi în urmă, Manole a anunțat că legea salarizării este în curs de revizuire, cu scopul de a clarifica grilele și de a stabili o ierarhie coerentă a salariilor în administrația publică. Declarațiile sale au fost făcute după ședința de Guvern, în contextul prezentării stadiului actual al proiectului.
Potrivit ministrului Muncii, discuțiile privind noua lege sunt într-un stadiu avansat și se desfășoară în cadrul unui grup de lucru care include reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului de Finanțe, beneficiind totodată de consultanța Băncii Mondiale.
Obiectivul principal este elaborarea unei formule comparabile cu legea salarizării actuale, în care funcția de președinte să rămână cea mai bine remunerată, detaliile urmând a fi prezentate pe măsură ce proiectul avansează. Ministrul Muncii a explicat și mecanismul analizat pentru stabilirea grilei salariale. Unul dintre scenariile luate în calcul prevede o structură de tip 1 la 8, raportată la nivelul salariului minim, care urmează să crească la 4.325 de lei începând cu 1 iulie.
Totuși, referința nu va fi salariul minim în sine, ci un indice comparabil ca valoare, pentru a evita legarea directă a grilei salariale de eventualele majorări viitoare ale salariului minim. Oficialul român a precizat că această abordare nu va permite existența unor salarii sub nivelul minim, subliniind că nici în prezent nu există astfel de situații în România. Noua formulă urmărește decuplarea legii salarizării de fluctuațiile salariului minim, păstrând în același timp un reper valoric apropiat.
Referitor la eventualele creșteri salariale, Manole a menționat că Ministerul de Finanțe nu a finalizat încă analiza. Prioritatea actuală este reordonarea grilelor de salarizare deoarece numeroasele modificări aduse legislației de-a lungul timpului au dus la o structură dezorganizată. Reforma legii salarizării se concentrează, în această etapă, pe refacerea ierarhiilor și pe crearea unui sistem coerent și predictibil pentru salarizarea în sectorul public.
„Da, discuțiile sunt nu doar începute, ci și avansate. Într-un grup de lucru cu Cancelaria și Ministerul de Finance, cu sprijinul Băncii Mondiale, care este consultant pentru acest proiect. Da, ne dorim o formulă comparabilă cu legea salarizării acum în vigoare, în care președintele să aibă cel mai mare salariu, dar nu am încă detalii să vă pot prezenta. O să o facem pe măsură ce proiectul va avansa.
Este corect că unul dintre scenariile analizate are în vedere o grillă de la 1 la 8, însă trebuie să fac o precizare importantă, pentru că e foarte necesară. Chiar dacă referențialul va fi comparabil cu salariul minim din punct de vedere al quantumului, în următoarea legea salarizării nu va exista o corelare, sau va fi un indice de referință, să-i zic așa, nu salariul minim. Asta este un mod de a decupla legea salarizării de eventualele legalele anticipabilele creștere ale salariului minim.
Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim, pentru că nimeni din România nu trebuie să câștige sub salariul minim și nu câștigă sub salariul minim. Doar că, încă o dată, referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil cu salariul minim din punct de vedere al quantum-ului.
Nu avem în acest moment analiza de la finanțe despre acest lucru. Interesul prioritar a fost să refacem ierarhia anexelor, pentru că avem în acest moment, în practică, din cauza asute de modificări la legea salarizării, o dezordonare a grilelor și interesul este să reordonăm aceste grile”, a punctat Manole.
