Florin Cîțu: Creșterea TVA în România adâncește criza economică, corupția și afectează firmele mici
Florin Cîțu, avertisment dur: cine uită ce s-a întâmplat în 2010 riscă să plătească 24% TVA! El a explicat că majorarea taxelor într-o economie fragilă nu e doar o problemă tehnică, ci o alegere politică cu efecte clare: o economie blocată pe termen lung, investitori descurajați și încredere scăzută. În loc să ajute la echilibrarea finanțelor, taxele mai mari reduc consumul, opresc investițiile și împing o parte din afaceri în zona gri, adică în afara legii sau ascunse. Cu cât această măsură e mai neașteptată și mai departe de realitatea economică, cu atât face mai mult rău.
Dintre toate taxele care pot crește, mărirea TVA e cea mai dăunătoare, mai ales când se face brusc, într-o economie deja slabă. TVA afectează direct consumul oamenilor, iar povara cade mai mult pe cei cu venituri mici și medii. În condițiile actuale, cu dobânzi mari, prețuri mari la energie și multe incertitudini în lume, această majorare nu face decât să adâncească criza economică și să scadă puterea de cumpărare.
În plus, în România, creșterea TVA aduce un risc ascuns: mai multă corupție și decizii arbitrare. TVA nu e doar o taxă, ci un instrument politic folosit pentru control. Rambursările de TVA sunt adesea însoțite de întrebări sau întârzieri inexplicabile și uneori folosite pentru presiuni sau favoruri, în funcție de cine cere banii și ce relație are cu cei de la guvern.
Această practică a fost oprită în 2020-2021, când s-a introdus o regulă clară: rambursarea TVA în 24 de ore, fără controale suplimentare. A mers bine: încasările au crescut și economia a fost susținută într-o perioadă grea, spune Florin Cîțu.
Totuși, guvernele următoare au revenit la vechile obiceiuri de control și presiune, schimbând regulile și reluând favoritismul și arbitrarul în rambursări. Această întoarcere la vechile practici afectează direct firmele mici și mijlocii, strică competiția corectă și descurajează investițiile. Statul dă un semnal prost, arătând că sistemul fiscal nu e stabil, iar asta sperie investitorii, mai ales când economia e deja tensionată.
„Cine uită 2010 e condamnat să plătească 24% TVA
Creșterea taxelor într-o economie fragilă nu e o soluție tehnică, ci o decizie politică cu efecte economice previzibile: stagnare prelungită, capital descurajat și încredere erodată. În loc să genereze consolidare fiscală, taxele mai mari reduc cererea internă, inhibă investițiile și împing o parte din activitatea economică în zona gri. Cu cât măsura este mai puțin predictibilă și mai puțin ancorată în realitatea economică, cu atât efectele negative se acumulează.
Dintre toate tipurile de creșteri de taxe, majorarea TVA este una dintre cele mai nocive forme de ajustare fiscală, mai ales atunci când este aplicată pe neașteptate, într-o economie care deja stagnează. TVA-ul este o taxă regresivă, care lovește direct consumul populației și transferă presiunea fiscală către cei cu venituri mici și medii. Iar într-un context global complicat, marcat de dobânzi ridicate, costuri energetice persistente și incertitudine geopolitică, o astfel de măsură nu poate avea alt efect decât adâncirea stagnării economice și reducerea puterii de cumpărare.
Dar într-o economie ca a României, creșterea TVA vine cu un risc suplimentar, rar discutat: amplificarea arbitrarului fiscal și a corupției administrative. TVA-ul nu este doar o taxă. Este, de ani de zile, un instrument de control politic. Rambursările de TVA se fac adesea cu întrebări, condiționări sau întârzieri inexplicabile. În unele cazuri, ele sunt folosite ca mijloc de presiune sau recompensă, în funcție de cine cere rambursarea și ce relație are cu decidentul.
Această practică abuzivă a fost oprită în perioada 2020–2021, când s-a introdus un mecanism clar: rambursarea TVA în maximum 24 de ore, fără control prealabil. A funcționat. Încasările au crescut, iar economia a fost susținută într-un moment dificil. Din păcate, guvernele care au urmat au revenit la reflexele de control și șantaj administrativ, modificând cadrul introdus. Favoritismul și arbitrariul în rambursări au fost reluate.
Revenirea la aceastǎ practica afectează direct lichiditatea IMM-urilor, distorsionează competiția și descurajează investițiile private. Statul trimite un semnal negativ de instabilitate fiscală, care amplifică riscurile percepute de investitori, mai ales într-un climat economic deja tensionat.
Când analizăm astfel de decizii, trebuie să ne concentrăm pe efecte, nu pe intențiile declarate, și să evităm capcana survivorship bias: faptul că anumite companii și persoane rezistă în acest mediu nu înseamnă că sistemul funcționează bine. Companiile care nu supraviețuiesc sau aleg să nu mai investească nu apar în statistici, dar absența lor are costuri reale. La fel și românii care nu-și mai pot permite anumite produse: nu apar în graficele oficiale, dar viața lor este mai grea”, a scris oficialul român, joi, pe contul său de Facebook.
Creșterea TVA adâncește sărăcia, inegalitățile și slăbește instituțiile în România
Fostul premier al României a spus că majorarea TVA în aceste condiții nu afectează doar economia, ci și viața oamenilor și structura societății. El a explicat că mărirea taxei pe consum reduce banii pe care îi au la dispoziție cei mai vulnerabili, mărește diferențele dintre oameni și scade încrederea în instituții.
„Iar impactul unei creșteri de TVA în aceste condiții nu este doar economic. Este social și structural. Creșterea taxării consumului reduce încă o dată venitul disponibil în rândul celor mai vulnerabili, accentuează inegalitățile și amplifică neîncrederea în instituții.
Când acest tip de decizie vine în paralel cu practicile arbitrare descrise mai sus, efectul cumulat este unul de recesiune combinată cu degradare instituțională”, a explicat fostul premier al României.
Florin Cîțu: Guvernul Bolojan ar trebui să învețe din datele reale ale economiei românești
Florin Cîțu a recomandat guvernului să nu mai cheltuiască milioane pe analize de la Banca Mondială sau să asculte sfaturile agențiilor de rating ori ale unor „specialiști” de la Bruxelles. În schimb, el a spus că ar trebui să se uite cu atenție la datele reale ale României.
A menționat că în 2020 economia a început să se redreseze după doar trei luni, iar în 2021 deficitul bugetar a scăzut mult fără să se mărească taxele. De asemenea, a spus că ar fi bine să vadă ce s-a întâmplat în 2010 după ce TVA a crescut. El a sugerat că răspunsurile sunt în istorie, doar că guvernul trebuie să vrea să le înțeleagă.
„Un sfat sincer pentru guvern: în loc să plătiți milioane de euro pe ”analize” ale Băncii Mondiale sau să ascultați sfaturile ”neinteresate” ale agențiilor de rating sau ale unor „specialiști” de la Bruxelles, puneți mâna și analizați datele României.
De ce în 2020 economia și-a revenit după un singur trimestru? De ce în 2021 deficitul bugetar a scăzut cu aproape 3 puncte procentuale fără nicio creștere de taxe? Și ce s-a întâmplat în 2010 după majorarea TVA? Poate ați înțelege că istoria oferă deja răspunsul. Trebuie doar să vrei să-l citești”, a punctat oficialul român.
