Florin Cîțu: Deficitul bugetar riscă să ajungă la un nivel record periculos în 2025. Riscăm iar un acord cu FMI
SURSA FOTO: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu - Florin Cîțu
Florin Cîțu avertizează că România se îndreaptă spre un deficit bugetar periculos în 2025, apropiat de 9% din PIB. Fostul premier critică politica fiscală actuală, considerând că majorările de taxe sufocă economia și că, în lipsa reformelor structurale, urmează ani de instabilitate financiară.
Florin Cîțu: Deficitul bugetar riscă să ajungă la un nivel record în 2025
Florin Cîțu a spus că, având în vedere felul în care s-a executat bugetul și creșterile de taxe din ultimii ani, e foarte probabil ca deficitul bugetar al României să ajungă spre 9% din PIB în 2025 – ceea ce ar însemna cel mai mare risc de ajustare forțată din 2010 încoace.
El a remarcat că autoritățile au ales să majoreze taxele ca metodă principală de ajustare, deși experiența arată că această soluție nu funcționează. În opinia lui, taxele mai mari sufocă economia reală și au efecte negative: mai multă evaziune, inflație și un blocaj în investiții.
Lipsa reformelor duce la un nou derapaj bugetar. Oportunitatea pentru reforme a fost ratată la începutul guvernării
Cîțu consideră că, într-un scenariu realist, chiar dacă în 2026 ar exista o scurtă reducere a deficitului (dacă s-ar face reforme minime), fără măsuri structurale clare, România va reveni pe un trend negativ în 2027 și 2028. El a avertizat că, dacă lucrurile continuă așa, datoria publică ar putea ajunge la 80% din PIB până în 2030.
A mai spus că această evoluție ar fi putut fi evitată dacă, imediat după învestirea guvernului, s-ar fi venit cu un plan credibil de reforme – de exemplu, cu un guvern mai suplu, de doar 12 ministere, fără vicepremieri și fără cheltuieli permanente în plus.
Timpul pentru ajustări majore s-a pierdut. Piețele financiare vor impune ajustarea bugetară
Potrivit lui, în acest moment este prea târziu pentru reduceri bugetare consistente în 2025. Singura șansă ar fi o ajustare moderată în 2026, dar numai dacă până la finalul lui 2025 s-ar implementa reforme reale – nu doar măsuri de fațadă.
În final, Cîțu a atras atenția că, după cum arată ultimele opt luni, ajustarea bugetară nu va veni din inițiativă internă, ci va fi impusă de piețele financiare, prin creșterea dobânzilor și scăderea încrederii. După acest moment, crede el, România va fi nevoită să apeleze la un acord de salvare cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.
„Deficitul bugetar spre 9% din PIB in 2025 – cea mai mare probabiliate de ajustare forțată, din 2010 încoace.
Având în vedere execuția bugetară și majorările de taxe din ultimii ani, deficitul bugetar al României se va situa, cel mai probabil, între 8,5% și 9% din PIB la finalul lui 2025. Creșterea taxelor a devenit soluția preferată pentru ajustare, în ciuda dovezilor că nu funcționează. Această abordare nu doar că descurajează economia reală, dar generează și efecte secundare dăunătoare: evaziune crescută, inflație și blocaj investițional.
În scenariul cel mai plauzibil, chiar dacă în 2026 s-ar înregistra o reducere temporară a deficitului (presupunând adoptarea unor reforme minime), este foarte probabilă o revenire a derapajului în 2027 și 2028, în lipsa unor măsuri structurale. Iar în acest ritm, datoria publică va atinge pragul de 80% din PIB în 2030.
Această traiectorie putea fi evitată. Momentul oportun pentru credibilitate si inceperea unor reforme a fost la învestirea guvernului, când se putea propune o structură redusă: 12 ministere, fără vicepremieri, fără cheltuieli permanente suplimentare. Acum, pentru 2025, este deja prea târziu pentru reduceri semnificative și permanente de cheltuieli. O ajustare minoră ar putea avea loc în 2026, dar doar dacă până la finalul lui 2025 se adoptă câteva reforme reale – nu doar ajustări contabile sau cosmetice.
Evoluțiile din ultimele opt luni indică limpede că ajustarea reală a deficitului bugetar va fi impusă de piețe – prin creșterea costurilor de finanțare și scăderea încrederii. Abia apoi va urma, inevitabil, un program de salvare negociat cu troica (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială)”, a scris acesta, vineri, pe contul său de Facebook.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





