BNR a fost prea optimistă. Reuters: Inflația ar putea ajunge la 6,2% în România la final de 2025
SURSA FOTO: Dreamstime - Inflație, prețuri
Inflația accelerează periculos în România, alimentată de majorarea TVA, scumpirea energiei și un nou val de taxe impus de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Sondajul Reuters realizat în rândul analiștilor economici estimează o rată anuală a inflației de 5,6% la finalul lunii iunie și o creștere până la 6,2% spre sfârșitul anului, departe de ținta BNR și de promisiunile oficiale. În paralel, consumul privat scade, încrederea populației se prăbușește, iar economia încetinește abrupt, cu o prognoză de creștere de doar 1,3% pentru 2025 și riscuri reale de recesiune.
România intră în alertă fiscală, cu o inflație în creștere accentuată
România se confruntă cu un val de inflație pe trend ascendent, alimentată de noile măsuri fiscale anunțate de Guvern și de scumpirea energiei, arată cele mai recente date centralizate într-un sondaj Reuters realizat în rândul analiștilor economici.
Pe fondul presiunilor din piață, estimările privind evoluția prețurilor și a economiei naționale se deteriorează vizibil pentru 2025, iar populația se pregătește pentru un val de scumpiri care riscă să slăbească și mai mult puterea de cumpărare.
Inflație ce trece de 5,6% în iunie și poate depăși 6% până la finalul anului
Previziunea mediană a sondajului Reuters indică o inflație anuală de 5,6% la finalul lunii iunie, peste nivelul de 5,45% din luna mai. Pentru sfârșitul anului 2025, analiștii văd o accelerare a ratei inflației la 6,2%, cu mult peste proiecția oficială a Băncii Naționale a României (BNR), care miza pe o inflație de 4,6%.
Mai mult, prognozele ING Bank avertizează chiar că inflația ar putea să urce spre 8% în lunile următoare, pe măsură ce noile taxe anunțate de Guvern își vor face simțit efectul în prețurile de consum.
Cauza principală: creșterea TVA de la 19% la 21% și majorările de accize, care vor intra în vigoare începând cu luna august. Acest pachet fiscal, gândit pentru a reduce deficitul bugetar, are ca efect colateral o presiune suplimentară asupra prețurilor, într-un context deja tensionat din cauza scumpirilor la energie și alimente.
Consumul privat și încrederea se prăbușesc
Majorarea taxelor și a costului vieții afectează direct consumul privat, unul dintre motoarele economiei românești. Pe lângă TVA și accize, Guvernul a introdus măsuri cu impact social semnificativ: milioane de români care beneficiau de asigurare medicală gratuită vor fi obligați să plătească o contribuție anuală importantă, iar impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%. Mai mult aici.
Potrivit ultimelor date, indicatorul de încredere al consumatorului a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, iar retailerii raportează deja scăderi la vânzările de bunuri neesențiale și servicii.
BNR sub presiune: dobânzi ridicate și perspective incerte
Pe fondul acestor tensiuni, Banca Națională este așteptată să mențină rata dobânzii de referință la 6,50% la ședința de politică monetară din 8 iulie, conform sondajului Reuters. Banca a fixat ca țintă o inflație între 1,5% și 3,5%, dar ultimele evoluții o plasează mult peste intervalul considerat optim pentru stabilitatea prețurilor.
Majorările fiscale și scumpirile la energie fac dificilă relaxarea politicii monetare, astfel că BNR ar putea fi nevoită să mențină dobânzi ridicate pe o perioadă mai lungă, ceea ce va încetini și mai mult creditarea și creșterea economică.
Pentru finalul anului 2025, analiștii estimează o rată a dobânzii de politică monetară la 6,25%, însă riscul ca aceasta să nu fie redusă deloc în cursul acestui an este în creștere, arată același sondaj.
Andrei Eugen Drăguț este un profesionist dedicat, cu o pasiune pentru știință, antreprenoriat, social media, gândire strategică, spiritualitate și dezvoltare personală. Ca promotor al cooperării și al schimbului de cunoștințe, el își orientează activitatea spre susținerea dezvoltării individuale și colective.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




