Investitorii internaționali transmit semnale de încredere pentru economia României
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis un mesaj optimist privind evoluția economică a României, reflectat prin reacțiile pozitive ale investitorilor internaționali la primul set de măsuri fiscale adoptate recent de Guvern.
Potrivit ministrului, aceste reacții se traduc prin scăderea dobânzilor la împrumuturile statului și reducerea riscului de retrogradare a ratingului de țară, indicând o creștere a încrederii externe în capacitatea României de a-și gestiona finanțele publice.
Nazare a explicat că aceste semnale din piețele financiare internaționale confirmă faptul că țara se îndreaptă pe un traseu corect în ceea ce privește disciplina bugetară și reformele economice.
„La finalul unei săptămâni pline, atât în activitatea de la Guvern, cât și în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veștile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a scris Nazare pe Facebook.
Eforturi pentru un echilibru bugetar și o eficiență administrativă
El a subliniat că eforturile Guvernului se concentrează pe găsirea unui echilibru durabil între reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor bugetare și sporirea eficienței administrative, pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
„Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria.
(…) Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor.
Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală”, mai spune acesta.
Zile decisive pentru pachetul fiscal și prezența la ECOFIN
În contextul zilelor cruciale ce urmează, ministrul a menționat că luni va fi demarată procedura parlamentară pentru asumarea răspunderii pe pachetul fiscal, iar marți România va fi prezentă la reuniunea Consiliului ECOFIN, unde se vor discuta aspecte economice importante pentru întreaga Uniune Europeană.
„Știm că nu este o perioadă ușoară și că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții și de venituri la buget”, a adăugat el.
Privind către anul 2025, Alexandru Nazare a insistat asupra necesității urgente a implementării reformelor structurale, afirmând că acestea nu mai pot fi amânate.
„Reformele reale, în 2025, nu mai pot aștepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate și responsabilitate, vom reuși să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci și a românilor în România.”
România rămâne vulnerabilă în fața presiunilor fiscale
Pe fondul turbulențelor economice globale și a incertitudinilor geopolitice, economiile din Europa Centrală și de Est (ECE) își reconfigurează strategiile de creștere, renunțând treptat la dependența de exporturi și concentrându-se tot mai mult pe consumul intern. Potrivit unei analize recente publicate de Institutul de Investiții al Grupului UniCredit în iunie 2025, această transformare vine ca reacție la slăbirea cererii externe, la performanțele modeste ale industriei europene și la valul de politici comerciale protecționiste.
Creșterea economică din regiunea ECE este proiectată să urmeze un traseu moderat, dar stabil: 2,0% în 2024, urmat de 2,2% în 2025 și 2,5% în 2026. Motoarele acestei evoluții? Salariile reale în ascensiune, fondurile europene nerambursabile și investițiile publice – toate în contrast cu stagnarea comerțului internațional.
Specialiștii UniCredit evidențiază faptul că țările care reușesc să implementeze reformele promise în cadrul finanțărilor europene vor culege roadele mai rapid, în timp ce națiunile care tergiversează procesul riscă să piardă oportunități esențiale. Ungaria, spre exemplu, este dată ca exemplu negativ din cauza întârzierilor în atragerea fondurilor UE.
România – un caz aparte în peisajul regional
Deși urmează trendul regional al accentului pus pe cererea internă, România se confruntă cu provocări mai severe decât vecinii săi. Cu cel mai mare deficit bugetar estimat în regiune și o capacitate fiscală redusă, economia românească rămâne expusă riscurilor sistemice. Potrivit economiștilor UniCredit, chiar și în scenariul optimist al unei ajustări fiscale începute în 2025, dezechilibrele bugetare persistă.
Estimările pentru produsul intern brut sunt pesimiste: doar 1,0% în 2025 și 1,8% în 2026. Această revizuire descendentă reflectă impactul presiunilor fiscale, dar și al unei politici economice limitate în opțiuni. Eforturile de consolidare bugetară vor afecta atât investițiile private, cât și consumul populației – două elemente esențiale într-o economie deja fragilă.
